OARE UNDE DUCE ACEST DRUM?

...SE INNOPTA... M-AM DESPARTIT CU GREU DE "ULTIMA SA GARSONIERA", CUM MAI OBISNUIA EL SA-MI MAI SPUNA,... DIN CAND, IN CAND! AFARA NINGEA LINISTIT SI BACOVIAN. AM APRINS O MICA CANDELA... NU DE ALTA, DAR CA SA POATA SA AJUNGA IN LINISTE SPRE BUNUT! OMUL ACESTA NU A STIUT SA JOACE DECAT PE O SINGURA CARTE.... CIUDAT DE IREAL...

"PESCARUL ERA IN MAREA ACEEA DE GHEATA SI INNOTA CU O INVERSUNARE DOAR DE EL INTELEASA, FARA A STI INSA UNDE...
DEODATA NIMIC NU SE MAI AUZI, DOAR TIPATUL UNUI PESCARUS PRINS AIUREA IN GHETURILE ACELEI MARI, DE LA CAPATUL LUMII....

O PRIVEA... II PAREA CA O STIE DE CAND LUMEA SI EA ABIA INTRASE IN INCAPEREA ACEEA... SE INTREBA IN SINEA SA: " CINE ESTI TU CIUDAT DE FRUMOASOO... DE UNDE VII?"
DEODATA LUMEA SA INCEPEA SA NU MAI DEA CU REST... IAR IN OCHI II REVENI LUMINA...
ZAMBI DE PARCA S-AR FI INTALNIT TAMAN ATUNCI CU... FERICIREA PROMISA... IN MEMORIE SA, INCEPU SA PORNEASCA O SUMEDENIE DE VALURI... SUMEDENII DE MAREE INCEPURA SA SE MISTE; IAR VANTUL AMINTIRILOR INCEPU SA-I DEA TARCOALE....

IN HOTELUL ACELA DE LA CAPUL MARII... TANARUL PRIVEA SOARELE IN OCHII... NU-I VENEA SA CREADA CA ARE PUTEREA SA PRIVEASCA SOARELE ACELA, DREPT IN OCHI... DOAR VOCEA MAREEI SE MAI AUZEA

"Am auzit sunetele, am traversat marile de lumina, am imbratisat tacerile, am privit zambetele, am admirat iubirile,am ascultat linistea, am ras tristetilor, am plans bucuriile, am cantat...
Ce? Inca nu stiu... Reflectata in zeci de oglinzi, zgandarita de reflexia lor, m-am pierdut in cadrele suprapuse, sau imprastiate in toate directiile.
Obosita imi ridic visele si plec mai departe. Drumul acesta trebuie sa ajunga undeva..." ; iar vocea aceea disparu... in simfonia valurilor.

INTR-UN TARZIU, PE TARMUL ACELEI MARI, UITATE DE LUME, UN CORP DE OM FUSESE ARUNCAT PE TARM. POATE CA, INCA MAREA NU ERA DE ACORD, CU DURERILE PESCARULUI.

De sus insa, Bunutul ... privea linistit si zambitor pescarul ejectat de mare. Apoi, deschizand cartea timpului isi spuse:

"LUCA TI-AM SPUS CA INCA NU-I TIMPUL. CREDE-MA... DE CE NE INGREUNAM NOI INSINE VIATA? DE CE SA NU NE BUCURAM DE EA RIDICAND CAPUL DIN PAMANT SI SA GRAIM; ACESTA E UN NOU CAPITOL AL VIETII NOASTRE, HAI SA FACEM IN ASA FEL INCAT SA FIE TRAIT...NU LASA COTIDIANUL SA-TI STRICE VIATA, PERMITE MICILOR BUCURII SA-TI LUMINEZE ZIUA... LASA COPILUL DIN TINE SA RESPIRE DIN NOU... E ASA DE BINE SA FI UN OM DESCHIS, CALD SI GENEROS SI SA IUBESTI PANA SI MORACANOSII... SA IUBESTI VIATA, SA OFERI DRAGOSTE SI BUNAVOINTA, SA INCERCI SA FI OM, INTRE OAMENI!"; dupa care sufla in vantul lumanarii timpului.

Stau acum, in fata mea cu ultimile sale randuri....

"NU ASCULTA DE SPAIMA TA, MA DOARE CUMPLIT... SE VA INNOPTA SI VOM UITA CAT NE-AM IUBIT"....

Acum, tot ceea ce va mai rog este sa ma iertati; imi va fi greu sa scriu cu periodicitate despre el, fratele meu... De azi inainte ii voi spune Luca... si atat...

Noapte buna, FOSTULE...