sâmbătă, 7 mai 2011

CREIERUL REPTILIAN




E SAMBATA... E SOARE... MA GANDESC LA TOT SI LA NIMIC... BA NU, IMI DAU SEAMA CA MA GANDESC LA ALAN PEACE. ACESTA SPUNEA CA:

"întrebările sînt, de fapt, răspunsuri"

SI M-AM GANDIT CA, DIN NEFERICIRE... FOARTE MULTI DINTRE NOI INCA SUNTEM LA STADIUL DE CREIER REPTILIAN. SI TOT CAUTAND, IATA CE AM GASIT... DESPRE CREIERUL REPTILIAN:

"Ai observat următorul paradox în viaţa ta: că deşi vrei să faci ceva, totuşi nu faci? Exemple:

Vrei să cucereşti o fată, dar când ajungi în faţa ei rămâi mut. Chiar vrei să participi la o competiţie, dar nu te înscrii. Vrei să te laşi de fumat şi totuşi nu reuşeşti.

Ce te opreşte să faci lucrurile pe care ţi le doreşti? Răspunsul e simplu: creierul reptilian.
Ce este creierul reptilian

Nu ştiu exact cine a descoperit conceptul de creier reptilian şi nici nu vreau să te obosesc cu chestii ce ţin de anatomie. Pe scurt: creierul reptilian e o parte inferioară a creierului uman rămasă moştenire din formele pe care le avea omul înainte să evolueze. Pe măsură ce omul a evoluat, creierului reptilian i s-au mai adăugat şi alte secţiuni, responsabile cu emoţiile şi gândirea conştientă.

Ca să-ţi faci o idee despre creierul reptilian, să ştii că găina şi şopârla au acest creier.

Creierul reptilian este condus doar de 4 lucruri:

-foame
-frică
-egoism
-dorinţă sexuală

Poţi observa asta foarte uşor în jurul tău. Uită-te la animale: sunt pur şi simplu conduse de cele 4 nevoi. Uită-te la oamenii care comit cele mai josnice lucruri şi gândeşte-te la nevoile care au condus la acele lucruri şi o să-ţi dai seama că au fost conduşi de creierul reptilian.

Conceptul a fost dezvoltat de Seth Godin într-o prezentare, şi de acolo am aflat prima dată de acest subiect interesant. În principiu, noi trebuie să ne gândim aşa: avem două creiere, reptilianul şi celălalt care se ocupă de ideile nobile, visurile noastre şi dorinţele de provocări noi.

Creierul reptilian e de obicei ţinut sub tăcere. Însă reacţionează atunci când faci ceva ce nu ţine de cele 4 lucruri enumerate mai sus. E ca un fel de alarmă: în momentul în care începi să faci ceva neobişnuit, se porneşte. Şi încearcă să-ţi spună: nu eşti destul de bun, nu vei reuşi niciodată, n-ai nicio şansă, e imposibil ce vrei să faci ş.a.m.d.
De ce trebuie să învingi creierul reptilian

Trebuie să învingi creierul reptilian pentru că dacă vei continua să asculţi de el, vei duce o viaţă mediocră. O viaţă mediocră e perfect definită de nevoile acestui creier: o viaţă în care mănânci, bei, ţi-o tragi, ţii cont doar de tine şi reacţionezi la frică.

Suntem o rasă avansată. Ideea e simplă: dacă singurul nostru scop e supravieţuirea, atunci trăim o viaţă mediocră.

Acum, vorba vine “să învingi creierul reptilian”. Acesta nu poate fii niciodată redus definitiv la tăcere. Însă în momentele în care nu avem avem nevoie de el, putem să facem ca acesta să nu se mai bage în lucrurile de care avem nevoie.

Şi e foarte important ca atunci când eşuăm să îndeplinim o provocare, să nu ne mai învinuim pe noi şi competenţele noastre.
Cum putem învinge creierul reptilian

Cel mai important lucru e conştientizarea existenţei creierului reptilian. Să realizezi lucrurile ce le-am spus mai sus, iar când se mai iveşte o ocazie în care creierul reptilian încearcă să reziste schimbării, să conştientizezi existenţa acestuia. De exemplu:

Vrei să mergi la un interviu. Însă când aştepţi pe hol, începi să crezi că nu eşti destul de bun şi ţi-e frică. În acel moment ar trebui să realizezi că eşti suficient de bun, iar frica ce-ţi spune să dai înapoi e creierul reptilian şi nu pregătirea ta.

Şi chestia asta merge şi la prima întâlnire, o competiţie sau orice alt lucru provocator.

De aceea e esenţial exerciţiul. Încrederea în sine e ca un bulgăre de zăpadă: cu cât faci mai multe lucruri grele, cu atât încrederea şi stima de sine vor creşte. De aceea îţi spun că nu va fi uşor, decât după trecerea multor bariere.

Seth Godin spunea că “odată ce realizezi că toată lumea are această problemă şi problema are un nume, eşti la un progres de 80% spre rezolvarea acesteia”.

Deasemenea e important să te uiţi la acţiunile tale zilnice şi să încerci să-ţi dai seama de cauzele care conduc la acele acţiuni. Aşa vei putea evita acţiunile ce duc către o viaţă mediocră.

Astea fiind scrise, te invit să treci peste creierul reptilian. Uită-te la tine: chiar crezi că tot ceea ce ai şi faci acum e potenţialul tău maxim? Doar atât poţi?

Conştientizează că toată lumea are un creier reptilian. Însă unii îl ignoră. Dacă unii au putut s-o facă, ce te face să crezi că tu nu vei putea? La întrebarea asta îţi răspund eu: creierul reptilian".

OARE CATI DINTRE NOI... NU SE RECUNOSC IN ASA CEVA?