duminică, 7 august 2011

Reptilienii ANUNAKI si Secretul Suprem al Omenirii



Principalul centru al Noii Ordini Mondiale urmeaza sa devina statul Colorado. Însasi regina Angliei a cumparat teren în acest stat, desigur, sub acoperire. Asa cum veti vedea mai târziu, familia regala britanica este masiv implicata în toata aceasta poveste, inclusiv în moartea printesei Diana. Unul din principalii oameni de legatura ai lui Christopher a fost Phil Schneider, fiul unui comandant de submarin din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, care a primit sarcina de a construi mai multe baze subterane la mare adâncime în Statele Unite. Am vazut personal o parte din casetele video înregistrate cu conferintele lui atunci când a început sa vorbeasca public despre vasta retea de baze, orase si tuneluri subterane din SUA. A murit mai târziu, în circumstante stranii, care ar fi trebuit sa para o "sinucidere". Schneider a afirmat ca aeroportul din Denver este conectat cu o baza subterana situata la mare adâncime, care are cel putin opt nivele si include un oras subteran pe o suprafata de opt kilometri patrati. Alte persoane care au avut acces în interiorul acestei baze subterane povestesc ca în interiorul ei se afla numerosi sclavi umani, multi dintre ei copii, care lucreaza sub controlul reptilienilor. Alte doua baze la a caror constructie pretinde ca a participat Phil Schneider sunt Area 51 din Nevada (o zona cu o reputatie extrem de sinistra) si baza de la Dulce, în New Mexico, conectata printr-o retea de tuneluri cu Laboratorul National din Los Alamos. Am fost eu însumi la Los Alamos, iar vibratia de acolo este absolut îngrozitoare. Dupa ce am vorbit despre invazia reptiliana la un post de radio din SUA, un soldat din armata Statelor Unite stationat la Dulce mi-a trimis o relatare în care mi-a spus ca simte ceva "extrem de ciudat" în acel loc, dar nu-si da seama despre ce este vorba. Iata ce mi-a scris el:
Lucram la o activitate de rutina, când un tânar recrut, un mecanic, a intrat în atelier si mi-a spus ca are nevoie urgent de o piesa. Avea la el desenul tehnic si mi-a aratat exact ce anume doreste. Eram aplecati amândoi deasupra bancului de lucru din fata strungului, când i-am privit întâmplator fata. Aceasta parea acoperita de un film semitransparent sau de un fel de ceata. Trasaturile umane s-au estompat si în locul lor au aparut niste ochi galbeni si o piele solzoasa, fara par.
Mai târziu, el a vazut aceeasi transformare petrecându-se cu un soldat care pazea poarta de intrare în baza militara de la Dulce. Alti martori oculari au descris transformari cameleonice similare petrecute la Spitalul Militar Madigan de lânga Fort Lewis, la sud de Seattle, în statul Washington. Jason Bishop III a facut un studiu extins al operatiunii Dulce si a ajuns la concluzia ca în aceasta a fost implicat un cartel despre care vorbesc într-una din cartile mele anterioare (Si adevarul va va face liberi), care include organizatii precum Rand Corporation, General Electric, AT&T, Hughes Aircraft, Northrop Corporation, Sandia Corporation, Stanford Research Institute, Walsh Construction, Bechtel Corporation, Colorado School of Mines, si asa mai departe. Una din verigile majore în Fratia reptiliana este Corporatia Bechtel. La Dulce exista cel putin sapte niveluri subterane, probabil chiar mai multe. Bishop a adunat marturii ale unor muncitori care au lucrat acolo si care i-au povestit ce au vazut. Relatarile lor se potrivesc perfect cu cele din Tablitele Sumeriene, care povestesc cum Anunnaki încruciseaza diferite specii, producând hibrizi dintre cei mai hidosi. Iata o asemenea sinteza a relatarilor muncitorilor care au lucrat la Dulce:
"Nivelul sase este poreclit ‚Sala Cosmarurilor', caci aici este situat Laboratorul Genetic. Am obtinut urmatoarele relatari de la muncitorii care au vazut câte ceva din aceste experimente bizare: ‚Am vazut "oameni" cu membre multiple, care semanau cu o caracatita pe jumatate umana. Erau o sumedenie de oameni-sopârle tinuti în custi si de creaturi cu blana, care aveau mâini de om si plângeau la fel ca si copiii mici, imitând cuvintele rostite de oameni'. Mai existau pesti, scoici, pasari si soareci care nu aminteau decât vag de aceste specii. Existau custi în care erau tinuti umanoizi înaripati, un fel de lilieci grotesti cu o înaltime de 1,1-2,20 metri. Apareau de asemenea tot felul de figuri ca niste dragoni si reptile de toate felurile.
Nivelul sapte era si mai straniu. Mii de cadavre de oameni sau de oameni-animale erau tinute aici în depozite frigorifice, aliniate pe rânduri. Existau de asemenea embrioni în diferite stadii de evolutie. Unul dintre muncitori mi-a povestit: ‚... Am vazut multi oameni tinuti în custi, de regula ametiti sau drogati, dar uneori trezindu-se si tipând dupa ajutor. Ni s-a spus ca erau nebuni si ca oamenii de stiinta faceau teste cu droguri de mare risc în încercarea de a vindeca nebunia. Ni s-a cerut sa nu vorbim niciodata cu ei. La început am crezut aceasta poveste, dar în anul 1978 am descoperit adevarul'".
Aceasta descoperire a stat la baza "razboaielor de la Dulce", o batalie între oameni si extraterestri care a avut loc în anul 1979, când multi oameni de stiinta si membri ai personalului militar au fost ucisi. Phil Schneider sustine ca a luat parte la un schimb de focuri între oameni si extraterestrii de la Dulce, în timpul caruia a fost lovit drept în piept de o arma cu laser, în urma careia i-a ramas o cicatrice extrem de urâta, pe care si-a expus-o public. În urma acestui conflict, baza militara a fost închisa o vreme, dar între timp s-a redeschis. O alta baza subterana reptiliana este cea de sub Boynton Canyon, din Sedona, California. Se crede ca centrul acestei baze se afla în asa-numitul Canion Secret. Alte baze si orase subterane similare exista pretutindeni în lume, fiind conectate între ele prin tuneluri prin care circula "metrouri" cu o viteza incredibila. Tunelurile sunt construite extrem de rapid, printr-o tehnologie de tip Subterrene, o masinarie cu putere nucleara care topeste si remodeleaza pietrele, dându-le forma peretilor galeriilor. Tehnologia a fost pusa la punct în Laboratorul de la Los Alamos. Nu este deloc întâmplator faptul ca majoritatea testelor nucleare s-au realizat în Nevada si New Mexico, cele doua locuri în care exista majoritatea bazelor subterane ale reptilienilor. Oare au fost facute aceste teste cu scopul de a produce caverne uriase în pamânt? Un alt subiect pe care mi l-au relatat multe din contactele mele se refera la faptul ca reptilienii se hranesc cu energie nucleara."

"Cum arata "ei"
Sintetizând toate cercetarile mele, relatarile pe care le-am citit si pe care le-am auzit de la oameni care pretind ca au întâlnit asemenea umanoizi reptilieni, descrierea care li se potriveste cel mai bine este urmatoarea: exista multe tipuri de rase de reptilieni pur-sânge sau încrucisate. Elita lor este cunoscuta în literatura OZN-istica sub numele de draconieni. Acestia sunt niste fiinte cu o înaltime medie de 2,2-3,8 metri, cu aripi din piele sustinute de niste oase lungi. Aripile pot fi înfasurate la spate. Ele stau la baza unor expresii precum "sarpe înaripat" sau "înger cazut", dar si a dragonilor înaripati care apar sub forma de gargui. Pelerina purtata de contele Dracula reprezinta un simbol al acestor aripi. De altfel, în romanele sale, Bram Stoker îl numeste pe contele Dracula un înger cazut. Draconienii înaripati mai sunt cunoscuti si sub numele de rasa dragonilor. O parte din zeii antichitatii erau prezentati ca niste oameni-pasari. Aceasta ar putea fi una din originile simbolismului pasarii Phoenix si al vulturului care apare în însemnele Fratiei, dar mai ales a semnificatiilor ezoterice ale acestora. În Biblie, Satan este prezentat ca o reptila.
O parte a ierarhiei reptiliene pare sa fie de rasa alba (chiar albinoasa), si nu verde sau maronie, asa cum sunt prezentati de multe ori acesti extraterestri. În aceasta categorie intra de pilda descrierea ciudatului umanoid "albinos" cu fata de sopârla care a iesit din cladirea de birouri din Aurora, lânga Denver. Draconienii sunt "rasa regala" a reptilienilor, iar casta cea mai înalta în rândul acestora sunt albinosii, care par sa aiba niste coarne conice situate la jumatatea distantei dintre sprâncene si crestetul capului. Aceasta imagine m-a frapat de la bun început, caci "zeii" si regii din antichitate erau ilustrati de multe ori purtând coafuri încornorate - cu siguranta un simbol al acestor reptilieni "de vita regala". Alte specii, cum sunt cei din clasa soldatilor si a savantilor, sunt cunoscuti sub numele de reptoizi. Acestia nu au aripi, dar au în schimb sânge rece. Solzii lor sunt mult mai lati în partea din spate si au trei degete subtiri, plus un deget mare (orientat în directie opusa). La picioare au tot trei degete, plus un al patrulea orientat lateral. Degetele sunt înzestrate cu gheare scurte si tocite. Au ochii mari, ca de pisica, cu sclipiri rosiatice, si o gura ca o fanta subtire. Unii au ochi negri sau albi, cu pupile orientate vertical (la fel ca în exemplul descris de doamna din Aurora). Reptilienii au o înaltime cuprinsa între 2-4 metri, fiind aproape sigur "uriasii" descrisi în atâtea legende si texte antice. Unii au cozi, altii nu. O alta planeta asupra careia si-au exercitat influenta a fost Marte, asa ca nu este exclus ca o parte din martienii albi care au ajuns pe planeta noastra sa fi fost deja specii încrucisate. Zecharia Sitchin emite el însusi ipoteza ca Anunnaki ar fi mers mai întâi pe Marte, înainte de a veni pe pamânt. Acest scenariu ar completa puzzle-ul si ar explica aparenta conexiune genetica dintre Anunnaki si martienii albi de care vorbeste Brian Desborough. O mare preoteasa de rang înalt a Fratiei, care a reusit sa se smulga din ghearele acesteia (cel putin la data când am vorbit eu cu ea), sustine ca reptilienii Anunnaki au invadat cu mult timp în urma planeta Marte, iar martienii albi au fost nevoiti sa îsi paraseasca planeta mama, venind pe pamânt. Anunnaki i-au urmat însa, desi personal nu ma îndoiesc ca acestia continua sa foloseasca bazele de pe Marte inclusiv la ora actuala. Ori de câte ori apare pericolul ca o imagine de pe Marte prelevata de NASA sa ajunga la cunostinta opiniei publice, aceasta dispare ca prin farmec. Un lucru este cert: oricare ar fi originea rasei albe, aceasta a fost principalul vehicul al programului de încrucisare genetica al reptilienilor Anunnaki care sta la baza planului lor de ocupare a pamântului. Cercetatorii mai cred ca reptilienii controleaza o alta rasa de extraterestri, asa-numitii cenusii, cele mai cunoscute figuri de extraterestri din epoca noastra, cu ochii lor mari si negri. Marea majoritate a relatarilor care descriu rapiri facute de extraterestri se refera la acesti cenusii. În lucrarile sale, Jason Bishop III descrie astfel ierarhia controlului: draconienii (reptilienii înaripati), draconienii neînaripati, cenusiii, iar la baza piramidei oamenii. Se pare ca exista de asemenea o "alianta" reptiliana cu alte grupuri de extraterestri.
Literatura de specialitate sugereaza ca sacrificiile umane aduse "zeilor" în antichitate, si în special sacrificarea copiilor, se faceau în beneficiul reptilienilor, care le impuneau (una din trasaturile care caracterizeaza creierul reptilian este ritualismul). Personal, am convingerea ca aceasta ipoteza este adevarata, dovedindu-se extrem de relevanta în a doua parte a cartii de fata. În momentul mortii care survine în urma sacrificiului ritual, la baza creierului se acumuleaza o forma de adrenalina, extrem de puternica la copii. Se spune ca aceasta este substanta pe care o doresc reptilienii (si rudele lor încrucisate). Este cert de asemenea ca ei se hranesc cu sânge si cu carne de om. Aceste sacrificii închinate în antichitate zeilor (reptilienilor) continua pâna în zilele noastre. Una din principalele concluzii ale tuturor cercetarilor facute pe tema reptilienilor este ca acestia sunt complet lipsiti de emotii si de sentimente, hranindu-se în regiunea de jos a celei de-a patra dimensiuni cu emotiile inferioare ale oamenilor, precum frica, vinovatia si agresiunea. Ori de câte ori emitem asemenea vibratii, noi nu le putem vedea în lumea în care traim, caci ele rezoneaza cu regiunea inferioara a celei de-a patra dimensiuni, unde sunt absorbite de reptilieni. Cu cât reusesc sa stimuleze mai mult aceste vibratii inferioare, cu atât mai mare este energia cu care se hranesc acestia. Asa se explica numeroasele razboaie umane, genocidurile, sacrificarea în masa a animalelor, perversiunile sexuale care dau nastere unor energii negative extrem de puternice si ritualurile de magie neagra, care includ sacrificii si care se desfasoara la o scara care îi va ului pe cei care nu au studiat acest subiect.
Fiii zeilor
Programul de încrucisare genetica al reptilienilor a început prin crearea unui hibrid Anunnaki-uman (Adam?), acum 200.000-300.000 de ani. Personal, am convingerea ca au existat si alte rase extraterestre care au facut experimente de încrucisare genetica cu oamenii, dând nastere marilor profeti si altor fiinte exceptionale, dar ma voi concentra în continuare exclusiv asupra experimentelor grupului reptilian, singurul interesat sa controleze si sa manipuleze destinul oamenilor. Evident, cu cât ne îndepartam mai mult în timp, cu atât mai greu devine procesul de stabilire a faptelor reale, dar exista suficiente dovezi care confirma ceea ce s-a întâmplat în cele vremuri. Cu cât analizez mai mult aceasta poveste, cu atât mai limpede îmi devine faptul ca reptilienii au repetat pe pamânt ceea ce au facut initial pe Marte. Ei s-au infiltrat în rândurile populatiei planetei prin încrucisari genetice, dupa care au preluat puterea. Am convingerea ca atunci când au venit pe pamânt, martienii albi aveau deja linii genealogice mixte (reptiliene/ariene). Una din principalele locatii în care s-au stabilit Anunnaki si martienii (sau arienii), în special în timpul si imediat dupa cataclismul generat de Venus în jurul anului 4800 î.Ch., au fost muntii din Turcia, Iran si Kurdistan. Acestea au fost locurile din care au invadat ei pamântul dupa retragerea apelor. Ei sunt cei care au creat civilizatiile avansate care au aparut "instantaneu" în câmpiile Sumerului, Egiptului, Babilonului si în Valea Indului. Unul din centrele cele mai importante ale reptilienilor Anunnaki pare sa fi fost situat în Muntii Caucaz, locatie care va aparea în mod repetat în povestea noastra. Am banuiala ca în aceasta regiune s-a desfasurat un program masiv de încrucisare genetica, probabil subteran, în urma caruia a rezultat un numar mare de copii cu sânge mixt. Una din caracteristicile particulare ale acestei regiuni este numarul foarte mare de oameni cu Rh negativ (adica cu sânge rhesus negativ). De multe ori, copiii care au Rh negativ se învinetesc (albastresc) imediat dupa nastere. De aici provine originea expresiei "cu sânge albastru" atribuita regalitatii si aristocratiei. Exista o speculatie care spune ca sângele "albastru" (cu Rh negativ) atesta sorgintea martiana, spre deosebire de sângele cu Rh pozitiv, care atesta o origine terestra. Majoritatea oamenilor care au Rh negativ sunt cei de rasa alba.
Dupa toate aparentele, genele draconienilor albinosi "de vita regala" au fost folosite pentru a crea liniile genealogice hibride ale monarhilor care au guvernat lumea din acele timpuri stravechi si pâna astazi. Acestia erau semi-zeii de care vorbeau legendele antice, iar rolul lor era de a guverna lumea si de a împlini Agenda stapânilor lor reptilieni. Un lucru este cert: desi Anunnaki s-au încrucisat cu multe rase terestre, rasa alba a ramas principalul vehicul pentru preluarea controlului asupra planetei, iar draconienii din vârful ierarhiei sunt albinosi. Nu este de mirare ca multe din creatiile lor hibride au avut parul blond si ochii albastri. O schimbare majora pare sa se fi produs la scurt timp dupa cataclismele provocate de Venus, caci în timp ce cultura Ubaid (6000-5000 î.Ch.), care a trait pe teritoriul Irakului de astazi, adora zei care aveau forme de sopârle, sumerienii (5000-4000 î.Ch.), care au trait în aceeasi regiune, aveau deja zei cu forme umane. Cu siguranta, exista o legatura între aceasta schimbare si programul de încrucisare genetica din Muntii Caucaz. Elita hibrizilor Anunnaki-oameni a fost descrisa de sumerieni si exista numeroase alte relatari despre încrucisarile extraterestrilor cu oameni, respectiv ale "zeilor" sau "oamenilor veniti din cer" cu oamenii. Chiar în Biblie, exista în Geneza un pasaj faimos care spune:
"Când numarul oamenilor de pe pamânt a început sa creasca si lor li s-au nascut fiice, fiii lui Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilor erau frumoase si s-au casatorit cu cele pe care le doreau... Nefilimii au trait pe pamânt în acele zile - dar si dupa aceea - când Fiii lui Dumnezeu s-au dus la fiicele oamenilor si au avut copii cu ele. Acestia au fost eroii din vechime, a caror faima s-a pastrat pâna astazi".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu