duminică, 21 august 2011

Sergiu Nedelea cel mai renumit sommelier roman, recunoaste ca:"Un vin este ca o femeie frumoasa cu care vrei sa faci dragoste"


L-am intalnit in noaptea de Dragobete... parea un print uitat in lumea asta, hada si vulgara..Cat a fost intamplare si cat nu, nu eu sunt cel care sa decid.
Este propriul sau manager, acum, dar l-am cunoscut la un renumit restaurant bucurestean, cu iz de istorie... "LA CASA IANCULUI"
Acolo, stateam si beam, pacalind un trabuc si nu stiam cat visez si cat nu.
Numele sau este SERGIU NEDELEA. Iar pentru restul, va rog doar sa cititi....

O DUMINICA LINA... precum Vinul!

- E mai greu sa fiti patron de restaurant, sau somelier?

Cand meseria nu este o corvoada si iti place ce faci , atunci e mult mai usor,. Intre a fi managerul unui restaurant si a fi somelier nu este mare diferenta. Managementul acestor meserii ca structura profesionala face parte din sfera serviciilor. Sunt bineinteles si diferente, somelierul fiind mai dedicat anumitor nuante , care implica si componenta de spectacol. Exista un ritual de prezentare a vinurilor, in care se face analiza senzoriala a acestora, se asociaza cu preparatele culinare si, bineinteles, se dezvaluie povestea produsului. A, mi-am adus aminte de un proverb care spunea ca daca vrei sa nu muncesti toata viata, ar fi bine sa-ti alegi meseria care-ti place si, mai ales, care ti se potriveste.



- Dar ce inseamna aceasta notiune si cu ce se "bea" asa ceva?

Profesia de somelier este statuata printr-o ordonanta regala in anul 1318, de catre regele Philip al-V-lea al Frantei. Meseria in sine desemneaza responsabilul cu selectia vinurilor si asocierea acestora cu bucatele . Pana la definirea acestei meserii, somelierul a fost un transportator de alimente si, in special de vinuri, intre curtile regale, intre cele doua Curti Papale de la Avignon –Franta si de la Roma, sau intre domeniile nobililor. Denumirea de somelier provine de la “some-saume”, adica animal de povara.

- Care sunt marcile de vinuri cele mai cerute de piata romaneasca?

Exista doua mari grupe de vinuri pe piata romaneasca: cele de consum curent, facute de marii producatori - Cotnari, Murfatlar, Vincon, Jidvei, Vinia si cele ale producatorilor mai mici sau mai mari care au inteles ca piata se poate aborda si prin calitate, nu numai prin cantitate - Davino, Crama Oprisor, S.E.R.V.E., Vinarte, Rotenberg s.a.

- Cum ati defini presa la ora actuala?Dar somelierii??

Presa este ca si societatea, in recesiune. Cand nu mai ai ce vedea in farfurie, te uiti la televizor sau la fetele din pagina cinci. Dar sa vorbim de presa specializata, presa de nisa, care inca mai subzista, din greu, insa nu se lasa. Ne mai spune pe la ce restaurant sa mergem, ce vin ar trebui sa bem, chiar daca nu a mai incasat demult banii pe publicitate.
Cu Somelierii, situatia este sub control. Adica ne-am reorganizat intr-o noua formula si anume Asociatia Somelierilor din Romania. Pacat ca meseria in sine nu este inca asimilata de structurile care ar trebui sa o cultive - restaurantele. Inca nu avem somelieri unde acestia ar trebui sa existe si sa fie motivati conform statutului profesional. Mai e mult pana departe, dar daca ne gandim ca aceasta meserie a evoluat odata cu piata vinurilor, lucrurile ar fi in firesc. Nu era nevoie de somelieri daca nici vinul nu exista la un nivel de calitate. Este ca si cum am fi spus ca avem nevoie de specialisti in I.T. la inceputul anilor’90.




-Va place muzica? Daca da, ce gen?

Imi place muzica, imi plac vinurile bune, femeile frumoase , nu neaparat in aceasta ordine. Nu sunt adeptul unui gen anume din trioul enumerat mai devreme. Cred ca exista conexiuni greu de explicat intre aceste elemente, dar nu de neinteles. Ganditi-va la un ritm muzical, pe care odata ce il asculti iti vine pur si simplu sa dansezi, la un vin pe care dupa ce il pui in pahar, il bei si te bucuri sau, de ce nu, ganditi-va la o femeie frumoasa cu care vrei sa faci dragoste. Un alt rationament, ne spune ca muzica buna emotioneaza fara a ne incita la dans, un vin devine mai interesant cand ii inveti secretele si vei sti sa-i apreciezi culoarea, aromele , buchetul si subtilitatile gustative, iar cu femeia , ei bine, cu femeia las pe domniile voastre sa-si imagineze ce vor.

- La final, haideti sa facem un mic exercitiu de imaginatie. Daca maine ar trebui sa plecati pe o insula ce vinuri ati lua cu dumneavoastra?
Daca ar fi sa esuez pe o insula pustie, ma gandesc la ce cantitate de vin as lua cu mine nu la ce vin. Ca argument am exemplul lui Magelan, care cand a plecat in necunoscut sa cucereasca lumea, a cheltuit cu zece procente mai mult pe vinurile incarcate pe cele cinci corabii, decat a cheltuit pe armament. Nu stiu daca se gandea la naufragiu, dar cel putin a fost prevazator in privinta vinului. Revenind la componenta practica, ma gandesc ca vinurile “de naufragiu” ar trebui sa fie de calitate, pentru a rezista in conditii dificile, sa fie si albe si rosii, si seci si dulci….dar mai ales multe.

2 comentarii:

  1. SUPERB... STIU CA A SI SCRIS O CARTE... DIN PACATE... PREA PUTIN...SI PREA RARA...CARTEA!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ma consider norocos, avandu-l ca profesor

    RăspundețiȘtergere