duminică, 2 septembrie 2012

ISTORIA ARMELOR CHIMICE- PARTEA A II A

• Epoca modernă: Primul război mondial (1914-1918)

  - 22 aprilie 1915, în apropiere de localitatea Ypres, 6000 de cilindrii conţinând 180 tone de clor au fost răspândiţi pe o lungime de 6 km, iar norul de clor, purtat de vânt a cauzat moartea a 5000 de soldaţi şi scoaterea din luptă a altor 1500, provocând o imensă panică.
- 31 mai 1915, pe frontul rus, la 12 km de Bsura Rumka, s-a folosit un amestec de clor şi fosgen care a provocat moartea a 6000 de combatanţi şi 3000 de răniţi;
- iulie 1915, în Franţa, Argonne, s-au folosit 100.000 obuze „T” (bromură de benzil);
- martie 1916, la Verdun, s-au folosit obuze cu fosgen, cu efect mortal;
- iulie 1916, în timpul ofensivei de pe Somme, s-au folosit obuze cu acid cianhidric; 4
- martie 1917, răspândirea fosgenului din avion;
- iulie 1917, în regiunea Ypres, a fost folosit “gazul muştar” (sulfură dietil diclorică) sau iperita (numită după Ypres), gaz vezicant, persistent care atacă căile respiratorii şi provoacă arsuri puternice, iar efectul psihologic a fost devastator;
- septembrie 1917, prima utilizare a gazului “Clark” pe bază de arsenuri, care a provocat vomă şi greaţă, făcând soldaţii incapabili de luptă;
- 1918, utilizarea masivă a obuzelor cu încărcătură chimică (25% dintre proiectilele utilizate, fie de o parte, fie de cealaltă).
Bilanţul folosirii substanţelor toxice în primul război mondial a fost tragic: 1.300.000 victime (100.000 combatanţi morţi pe câmpul de luptă, şi sute de mii de oameni rămaşi pentru totdeauna cu afecţiuni respiratorii sau urme de arsuri).
  Între cele două războaie (1919-1939)
    - 1920, în Rusia, în timpul războiului civil au fost folosiţi agenţi chimici;
    - 1925, în luptele din Rif s-a folosit iperita;
    - 1935-1936, în Etiopia, s-a folosit iperita împotriva luptătorilor abisinieni;
    - 1937-1941, armata japoneză a folosit în războiul contra Chinei iperita şi lewisita

    • Cel de al doilea război mondial
    Cu excepţia unor situaţii izolate în Extremul Orient, nu s-au folosit arme chimice din cauza temerii reciproce a beligeranţilor, deoarece fiecare parte angajată în conflict, deşi avea stocuri de agenţi chimici (ex:tabun, sarin), a evitat să folosescă acest tip de arme, neavând informaţii certe asupra stocurilor aflate în posesia inamicului...
    •  Dupa cel de al doilea razboi mondial  - În anii ‘ 50, în perioada “războiului rece ambele tabere - SUA şi statele NATO pe de o parte şi URSS cu statele satellite din Pactul de la Varşovia, de cealaltă parte - au depus mari eforturi pentru dezvoltarea cercetării şi producţiei de arme chimice, din ce în ce mai sofisticate şi eficace. 
    • - Între 1963 - 1968, Egiptul a utilizat iperita in Yemen iar SUA a utilizat iar dioxina in Vietnam 
    • - În 1973,în timpul războiului de Kippur, israelienii au interceptat diverse materiale sovietice relevante pentru capacitatea URSS de a folosi arme chimice. 
    • Această capacitate a fost confirmată în timpul războiului din Afganistan
      1979-1983), care le-a oferit ruşilor posibilitatea experimentării unor noi produse chimice dificil de decelat; - Între 1975 - 1983, Vietnamul a utilizat o mare cantitate de substanţe toxice impotriva rebelilor laoţieni şi mai ales împotriva Cambogiei (raportul Haig);
    • Între 1982 - 1988, Irakul a folosit arme chimice în diverse ocazii:
    •