luni, 19 noiembrie 2012

HAIDUCII DIN SINDICATE VERSUS VECHIUL UGSR

   SAMBATA CARE TAMAN SI-A TRAS PERDEAUA A ADUS, IN LINISTEA UNUI ANONIMAT SUSPECT, DE TACUT, "RENASTEREA" VECHIULUI UGSR. IAR ASTA, IN TIMP CE 22 ANI , SI MAI BINE, ROMANIA TRECUSE LA UN NOU COD SINDICAL; IN CARE APARUSERA MARILE CENTRALE SINDICALE.EXACT CA IN AMERICA INTERBELICA!

In toamna lui 2010, daca nu ma insel, pe la Pro Tv a avut loc o mini investigatie intitulata: "HAIDUCII DE LA SINDICATE". Atunci se incerca sa se dea de urma banilor mosteniti de la sindicate dupa'89. Am vazut atunci dezvaluiri incendiare despre implicarea politicienilor in distrugerea patrimoniului, pana mai ieri a fostului UGSR O avere de invidiat, o organizatie sindicala mamut. Patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania (UGSR) ar fi facut invidios orice fond de investitii din lume. Bani cash in conturi, imobile, statiuni turistice.

Pe timpul comunistilor nu numai ca aceasta avere nu a fost afectata, dar a si crescut. Toti romanii, oameni ai muncii, au cotizat zeci de ani la fondurile sindicatelor. S-au construit pentru ei case de cultura, hoteluri si baze sportive. Cine nu-si aminteste de concediul petrecut cu biletul de sindicat, in hoteluri sau case de vacanta sindicale? La doua decenii de la caderea comunismului, liderii sindicali, astazi unii ajunsi politicieni, ridica din umeri cand sunt intrebati unde sunt banii si bunurile. Inainte de 1989, Romania era tara unui singur om, a unui singur partid, a unui singur sindicat. Aproape ca nu exista roman sa nu fie membru UGSR, un sindicat mamut cu o istorie intinsa pe aproape un secol si un buget pe masura: toata lumea cotiza, volens-nolens, la fondul acestuia, cu 1 % din venituri. Revolutia a gasit Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania cu 8 milioane de membri-platitori, conturi impresionante si bogatii considerabile. La defunctul Bancorex si BNR, UGSR dispunea in 89 de 4,7 miliarde de lei ( peste 300 de milioane de dolari) si 2 milioane de dolari. Carti, tablouri, chiar si un vapor. Si 21.000 de imobile: 55 de case de cultura, 19 cluburi sindicale, 17 case de odihna si tratament, insemnand nenumarate hoteluri si vile, zeci de sedii, peste 400 de apartamente, garaje, sute de baze sportive si , toate adunate din 1906 incoace.Teama ca uriasa avere a UGSR va disparea a aparut foarte curand dupa Revolutie. Temerile de atunci s-au dovedit a fi justificate. Inca din 1990 au inceput sa apara noi sindicate, federatii, confederatii, toate libere. Si toate jinduind la cate o bucatica din patrimoniu. Incetul cu incetul, miliardele si activele UGSR au disparut. O prima tentativa de a salva conturile UGSR a fost facuta la inceputul anului 1990, cand premierul Roman a blocat conturile. In ciuda faptului ca atunci s-a hotarat ca sindicatele au doar drept de administrare a bunurilor mostenite, nu si de vanzare a lor, banii au fost "retrasi" din conturi, locuintele s-au "vandut", bazele sportive si garajele au fost "retrocedate", iar hotelurile din statiuni au ajuns la "patroni".
  • Cine au fost beneficiarii?
Principalii beneficiari au fost lideri ai primelor sindicate post-revolutionare. La momentul respectiv existau nu mai putin de 27 de confederatii sindicale, insa doar o parte au ajuns la bani. Iar cele care le-au luat atunci, au rezistat pana astazi.
Marea impartire a fondurilor a inceput in 1991, odata cu instalarea in fruntea guvernului a lui Theodor Stolojan. La pomana au participat Victor Ciorbea din partea CNSLR, Miron Mitrea de la CSI Fratia si Bogdan Hossu din partea cartel Alfa. Cu o semnatura si o stampila, zecile de milioane de dolari au luat drumul altor conturi. Sa nu-i fure altii.

  • Cum au fost instrainat tot acest patrimoniu?
Adunata intr-o suta de ani, constituita din banii oamenilor muncii, averea sindicatelor a fost praduita in primii ani de dupa Revolutie. Dupa 1989, parca intr-o furie nebuna, rechinii imobiliari s-au aruncat asupra unei prazi care nu a avut nicio sansa.
  Cei care ar fi trebuit sa protejeze acest patrimoniu isi amintesc cu greu vremurile trecute, pierdute in ceata. Dau vina unii pe altii, se scuza si acuza.

  • Cum s-a ales praful de statiunile sindicalistilor? 
Mandria sindicalistilor inainte de 1990 era imensul patrimoniu turistic. Hoteluri, case de vacanta, case de oaspeti. Dupa Revolutie, sindicatele si-au facut firma proprie care adminstreaza aceste bunuri. 
Alta data, gradul de ocupare era de 100%, iar turismul inflorea. Astazi, acolo, peisajele sunt dezolante.Dupa 1990 turismul romanesc a intrat pe o panta descendenta. Un rol important l-a avut administrarea defectuoasa a patrimoniului turistic sindical: 25.000 de locuri e cazare, la munte si la mare, grupate in 17 case de odihna si tratament, adica 17 statiuni.Vidrea, Voineasa, Olanesti sau Herculane , toate sunt acum in parasire si fara prea mari sanse de redresare. Cine a administrat si cine a incasat bani din aceste statiuni in ultimii 20 de ani? In acte, unele hoteluri figureaza ca terminate, iar cladirile sunt aproape abandonate. URMAREA?
    Sambata, vechiul lider sindicalist Stefan Calinescu a pus din nou "schelele" sindicalismului cu iz de carnet rosu; dar alegerea o sa apartina tot romanului de rand.Insa, ma mai  intreb si eu, doar atat:

                  "LA VREMURI NOI.... TOT NOI?"


Un comentariu:

  1. Astia au furat tot timpul... ba, in plus pe vremea lui Ceasca mai erau si in barca PCR-ului!Asa ca....

    RăspundețiȘtergere