CEAUSESCU L-A VRUT
DA, DA NU VA MINUNATI... EXISTA SI OAMENI PE CARE I-A VRUT CEAUSESCU.... NU DOAR OAMENI PE CARE SA-I ASASINEZE. SI, CULMEA NU ERA DIN ROMANIA, CI DIN INDEPARTATUL CHILE, A LUI ALLIENDE.
NUMELE SAU ESTE... JUAN RETAMAL.... SI, IATA UN SCURT C.V AL ACESTUIA....
"fost consilier al presedintelui chilian Salvador Allende, refugiat in Romania dupa lovitura de stat militara a generalului Augusto Pinochet, afirma: "A fost revolutie contra unei lovituri de stat pregatita minutios. Juan Retamal, jurist, a trait lovitura de stat din Chile, din 11 septembrie 1973.Juan Retamal isi aminteste un amanunt inedit despre lovitura de stat din Chile. Pe 11 septembrie 1973, cand era hotarata actiunea, Allende se pregatea sa primeasca vizita lui Nicolae Ceausescu. Acesta se afla in Peru, si pe 11 trebuia sa ajunga in Chile. Pe 10 septembrie, Allende voia sa organizeze un referendum pentru a sti daca populatia ii ofera un vot de incredere, in acea perioada de criza majora, cand economia tarii se afla la pamant. Daca nu l-ar fi obtinut, urma sa-si dea demisia. Iar lovitura de stat nu-si mai avea rostul. Pinochet l-a convins pe Allende ca ar fi mai bine daca ar organiza referendumul pe 11 septembrie, o data cu vizita lui Nicolae Ceausescu, unul dintre putinii presedinti comunisti care i-a acordat ajutor financiar in timpul crizei. In plus, fortele de ordine pregatite pentru vizita oficiala puteau foarte bine sa actioneze si pentru pastrarea linistii in timpul referendumului, in caz de provocari. Allende s-a gandit ca planul este bun. Si a fost, dar in alt sens. Pe 11 septembrie, la ora 5, a inceput El Golpe, lovitura de stat." Dar iata ce-si mai aminteste "OMUL DORIT DE CEAUSESCU":
De ce a avut Juan Retamal un sentiment de "deja vu" cand a inceput criza din Romania? Pentru ca traise aceeasi faza a crizei economice premergatoare unei schimbari de regim. Doar cateva detalii din criza economica din Chile: cozi interminabile la bunurile de larg consum; la incarcarea buteliilor se statea si 15 ore, la benzinarii se dormea in masini, la coada; se trecuse la distribuirea rationalizata a alimentelor, in primul rand a painii; aparuse o piata neagra care desfiinta bugetului omului de rand, crescand ura fata de conducatori. Starea de nemultumire a populatiei devenise o bomba cu efect intarziat. Peste toate aceste nemultumiri zilnice, plutea spectrul unui razboi civil si, mai rau, al unei invazii din tarile vecine. Populatia chiliana lansase sloganul:" Pentru democratie si revolutie, impotriva razboiului civil!" Ministrul Apararii a fost nevoit sa linisteasca poporul ca nu exista nici un pericol ca Chile sa fie invadat de trupele "vecine si prietene". In acest context, presedintele Partidului Democrat Crestin vine cu lovitura deââŹÂŚ teatru: il acuza pe Allende ca pregateste propria lovitura de stat si ca spectrul razboiului civil si invazia externa constituiau doar o manevra de a capata acceptul populatiei pentru masuri radicale, inclusiv instaurarea unei "dictaturi marxiste".
In ciuda tuturor acestor manevre abil construite in cancelarii straine, nu s-ar fi putut da o lovitura de stat militara. Armata chiliana jura credinta natiunii si Constitutiei si era prea riguros organizata ca sa permita infiltrarea unor agenti de influenta. Aviatia era antrenata la scoli americane, trupele de uscat dupa tipic prusac, iar Marina dupa scoli britanice. Corpurile de Armata erau alcatuite ca niste clanuri, dar impreuna formau un "bloc constitutional". Si totusi, "ceva", o "buturuga mica" a clintit blocul. Acel "ceva" a fost "Planul Monza", cea mai ingenioasa operatiune conceputa vreodata de un serviciu secret strain. Planul Monza croseta tot pe ideea loviturii de stat pe care o "pregatea" Allende. Continea instructiuni clare privind masacrarea a 600 de inalti ofiteri ai Armatei Chiliene, plus a unor politicieni si ziaristi incomozi. In prealabil, Allende si-ar fi adus in jur de 20.000 de "turisti", in special din Cuba, luptatori bine inarmati si bine echipati. Masacrul ar fi fost prevazut pentru data de 19 septembrie 1973, cu ocazia paradei militare de la "Cousino Park", festivitate ce se celebra anual in onoarea victoriilor Armatei Chiliene. Armata a aflat despre acest plan prin "scurgeri" de informatii, atat de detaliate, incat ofiterii au crezut ca Allende concepuse un asemenea plan diabolic. De ce sa fi crezut? Pentru ca poporul considera ca armata apara interesele oligarhiei, iar Allende era de partea poporului. O lovitura de stat marxista ar fi incheiat "experimentul multipartit" si ar fi dus la instaurarea adevaratului comunism.
- CONTACTAREA SEFILOR MARELUI STAT MAJOR
Gen. Rene Schneider era, in 1970, sef al Marelui Stat Major al Armatei Chiliene. Si era un om intransigent, care n-ar fi permis implicarea armatei in nici o actiune interna. Trebuia sa dispara. O dubioasa operatiune de rapire a acestuia s-a soldat cu uciderea lui. A urmat gen. Carlos Prat. In mai 1973, acesta a fost invitat la Pentagon, la o reuniune restransa, dupa cum anuntau ziarele. S-a intors de acolo foarte abatut. Probabil ca vazuse "Planul Monza". Imediat dupa vizita in SUA, s-a dus la Moscova. S-a intors si mai abatut. La sfarsitul lui august, s-a retras, lasand cea mai importanta functie a Armatei pentru gen. Augusto Pinochet Ugarte. Care a dat lovitura de stat cu o mana de oameni ai Marinei, de la unitatea din Valparaiso, in timp ce restul Armatei a ramas inactiva. Si n-ar fi reusit daca nu i s-ar fi acordat sprijin militar direct, de catre avioanele americane decolate de pe portavioanele aflate langa apele teritoriale chiliene, care venisera pentru "exercitii" militare cu Marina chiliana. Apoi a urmat "vanatoarea de vrajitoare", adica acea cumplita represiune a stangistilor care a starnit oprobriul international. Gen. Carlos Prat, aflat in Argentina, a incercat sa formeze un guvern in exil, dar a fost asasinat intr-un atentat cu bomba, impreuna cu sotia sa. Junta militara nu se juca. "
Si, ca un paradox mut al unei vieti demne de o saga moderna, a tot ceea ce inseamna TRADARE SI REVOLUTIE, in sosul picant al SERVICIILOR SECRETE acesta a scris si romanul IUBIRE SI LOVITURA DE STAT...
... romanul "Iubire si lovitura de stat" (Ed. Aggressive Media, Bucuresti, 2005) reprezinta debutul editorial in literatura romana al lui Juan Retamal. Este o carte de exceptie, captivanta, scrisa cu mult talent si cu un deosebit simt al limbii literare, o carte demna de o cauza mai buna . Dar, si mai multe va promit intr-un viitor interviu, in EXCLUSIVITATE, aici, despre OMUL DORIT DE CEAUSESCU!
Ei, abia astept interviul lui senor Retamal... desi inca ma mai intreb daca intradevar "el pueblo unido/jamas sera vencido", totusi, pana la proba contrarie "! Hasta siempre comandante !"
RăspundețiȘtergereINTERESANT ARTICOLUL TAU... NU E NEVOIE DECAT DE O CONTINUARE... NU CUM SPUNE IRONIC ADRIANU...
RăspundețiȘtergere