marți, 10 mai 2011

POVESTIRI DIN VIATA MEA



MA ASTEPTAM SA FIU ACUM PESIMIST... CA SPITALUL SA MA "INFRANGA"... CA, AMINTIREA MAMEI SA MA BANTUIE! DAR, DESI ITI POATE PAREA PARADOXAL, PRIETENE, TOATE ASTEA AICI, ACUM, CAND DURERILE SUNT DIN CE IN CE MAI MARI... NU RESUSESC SA MA AGASEZE...
BA, IMI DAU UN CIUDAT SENTIMENT DE ELIBERARE. FATA DE EI TOTI CEI, CARE INCEARCA SA PARA CEEA CE NU SUNT; CARE INCEARCA SA UCIDA VISE; SA PUNA STAMPILE PE DESTINELE ALTORA, CA SA-I TRIMITA IN NEANTUL DISPERARII SI A UITARII, SUB SINTAGMA OFICIALA DE " IN INTERESUL STICT SECRET AL STATULUI".
SA INTRE PE ACOPERISURI, EXACT CA NISTE HOTI. SA OMOARE ZIARISTI, DE RAZBOI, DUPA CE IN PREALABIL I-A UMILIT, CA LA FINAL SA-I DECOREZE POST MORTEM.

II VEZI ZI DE ZI, LANGA TINE, LE SIMTI RASUFLAREA IN FATA, II VEZI CUM PRIN TROMPETE DE PRESA ISI FORMEAZA IMAGINEA DE "MECENA"... AI SANATATII... SPUNAND CA EI FAC "SPITALE ALE POPORULUI";
DESI, CA UN PARADOX CRUD SI INUTIL; IN PRIMUL RAND PENTRU EI... NU AU FOST IN STARE SA-SI SALVEZE BUNICII... PENTRU CA ATUNCI NU AU FOST IN STARE SA DEA BANII NECESARI. LA DOAR DOI ANI INSA, IN NU STIU CARE HRUBA INSOLITA DIN ITALIA ISI CUMPARA TITLURI, CA MAI APOI, SA REPETE GRESEALA TRECUTULUI SI SA UITE DIN NOU: "UITAND" SA PLATEASCA MEDICAMENTELE PENTRU SPITAL... IAR MAI APOI, SA SE INTREBE:

"IN CE STA REFORMA SISTEMULUI SANITAR!?"

SUNT OAMENI CARE SE BAZEAZA DOAR PE IDEEA DE "VANZARE-CUMPARARE" UITAND CA PE LUMEA ASTA MAI EXISTA INCA "ACEI FRUMOSI NEBUNI, AI MARILOR ORASE" CARE NU AU INVATAT... INCA... IDEEA DE "A FI CUMPARATI".

E ADEVARAT, DESI ITI POATE PAREA TRIST, TRAGIC, BANAL SI CHIAR APASATOR... DAR TOTI ACESTIA EXISTA... EU I-AM DENUMIT REPTILIENI.
DAR, ACUM SI INCA CATEVA ZILE DE ACUM INCOLO IMI DORESC SA VORBIM DE LUCRURI MAI UMANE... CARE AU MAI RAMAS ... PROBABIL, DOAR IN POVESTILE AUZITE DE LA BUNII SI BUNELE NOASTRE.

AZI, AM SA INCEP SA-TI SPUN DESPRE: POVESTI DIN VIATA TA... DAR PE CARE AM SA LE NUMESC... MAI DIRECT...


POVESTIRI DIN VIATA MEA

"Ora 08.00 . Te trezesti incet incet, ma saruti ca sa nu fii singura trezita, te ridici din pat si intri direct in baie sub dus. Trec 2 minute si sar din pat, dar tu esti inca sub dus. Nu-mi dai de ales, asa ca ies din casa, merg 10-20 secunde prin iarba inmuiata in roua, si sar in lacul din fata casei noastre. Doua trei ture de lac, apa rece ca privirea ta cand te contrazic, altfel spus calduta doar pe dinauntru. Soarele inca nu a patruns in zona, caci in jurul lacului sunt munti inalti si paduri falnice. Ies din apa lacului, si chiar atunci si tu iesi de sub dus. Repede repede vin si te iau in brate, si te strang ca si cum nu te-as mai fi vazut de ani buni. Te las incat sa aluneci pana ajungi din nou cu picioarele pe pamant, si cand buzele tale ajung langa ale mele, te sarut. Inchizi ochii, si ma saruti dulce, timp in care, in timp ce te sarut, te duc incet sub dus din nou...

Ora 09.15. Iti servesti cafeluta sau cubuletul de ciocolata in timp ce eu fac o salata de legume cum am invatat in copilarie, ca la mama acasa. Cu muzica, tu te ocupi astazi. Rasetele noastre, si muzica, amestecate, umplu padurea din jurul nostru pe o raza de 1km.

Ora 10.00. Iei un prosop cu tine, si ochelarii de soare. Eu iau crema de bronzat. Ma iei de mana si iesim impreuna pe usa. Suntem pe o plaja de la ecuator. Caldura planda dimineata, apa calda si limpede ca ochii tai. Oameni cat vezi cu ochii deoparte si de alta, insa nu intr-atat de multa incat sa nu gasim un loc pentru prosopul nostru. Iau crema si cu grija, te acopar cu un strat protector de crema, exact cum cu o noapte inainte, te-am acoperit cu un strat de saruturi. Zambim, alergam, sau ne plimbam pe nisipul umed. Sarim peste valuri, sau cautam pestu sub apa. Ne jucam...

Ora 12.20. Imbracati precum turisti, cu suveniruri la noi, servim un croasant in restaurantul din varful Turnului Eiffel. Atat de sus incat zgomotele orasului nu ajung pana la noi. Atat de sus incat, toata arta, toata istoria si toata iubirea de jos, se vede urcand pana la ceruri precum fumul de la soba iarna...

Ora 14.00. Safari in Africa. Animalele, amortite de caldura intensa se ascund in baltile intunecate, care sunt mai rare decat diamantele in acea zona. Privim de aproape lei si girafe, si ne intrebam oare cine e cu adevarat stapanul Pamantului.


Ora 16.00. Padurile ecuatoriale. O ploaie calduta, pica din ceruri, insa pana la noi, doar zgomotele picaturilor ajung. O picatura isi face loc printre frunze si iti aluneca pe obraz. Cu saruturi o culeg incet si apoi o presar pe buzele tale.

Ora 19.00. Pe canapea, acasa, cu un film nici prea prea, nici foarte foarte, dar nu conteaza atata timp cat cu te cuibaresti la pieptul meu.

Ora 21.00. Suntem intr-un restaurant din Italia si servim o portie de paste precum in Doamna si Vagabondul.

Ora 23.00. Intre Pamant si Univers, in varful piramidelor din Gizeh, privim stelele si rememoram tot la fel de multe amintiri si saruturi. Intre lumi, suntem doar noi doi...

Si maine, o luam de la capat"

Si nu uita un ADEVAR... pe care adesea il ignoram:

" Unele lacrimi pot fi temelie pentru un zambet. . ."

NE MAI VEDEM SI MAINE... SPER...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu