Cei de la Mediafax au publicat o analiză a subsemnatului... https://www.mediafax.ro/economic/studiu-antreprenorii-romani-din-diaspora-cred-ca-fara-relatii-nu-se-pot-reintegra-in-romania-23733843 pe tema asta!
Aici şi acuma voi continua, nu fac altceva decât a CONTINUA demersul meu; dar şi de a ACCENTUA.
Diaspora trage un semnal de alarmă, actualilor guvernaţi şi pune degetul pe rană: „Fără relaţii, nu mai poţi fi reintegrat acasă?!”
Cel puţin aşa rezultă, dintr-o analiză realizată în perioada ianuarie-martie 2026, la cererea Rounit, privind experienţele antrepenorilor români, din diasporă. Studiul mai reliefează şi un alt adevăr „irefutabil”; cum că diaspora nu mai poate fi privită exclusiv ca o sursă de forţă de muncă, sau ca bancomatul familiilor rămase în ţară.
„Avem foarte mulţi români din USA care vor să intre în Rounit, avem ff mulţi români... Există posibilitatea, în climatul de azi, de a se schimba ceva şi aici în România, nu doar afară.
Pe altă parte, Diaspora ar putea avea, urmând exemplele benefice şi ale altor ţări din Europa, ca şi cetăţenii români să poată deveni politicieni de succes, la ei în ţară.
Aşa cum au dovedit alte ţări, precum a fost cazul Poloniei; şi nu trebuie să uităm nici faptul că mulţi români din diaspora au ajuns a ocupa funcţii politice administrative în ţările lor de adopţie!” ne-a declarat , în exclusivitate, Eugen Terteleac - preşedinte Rounit
Acesta a ţinut să mai completeze faptul că: „recentul nostru studiu subliniază necesitatea redefenirii rolului diasporei, dar şi adaptarea politicilor publicepentru valorificarea acestui potenţial.”
· Realitatea imediată pare să confirme temerile Rounit
Şi, chiar dacă ne place sau nu, dar realitatea pare să confirme suspiciunile „diasporezilor” atunci când vine vorba de forţa de muncă, pe care „ţara mamă” ar putea-o absorbi. Cel mai bun exemplu, dacă vreţi ni l-au semnalat cei de la Rounit: scandalul legat de atribuirea către o firmă turcească, pentru construcţia metroului de la Cluj Napoca.
Acolo, o firmă numită Gülermak, şi care a fost dată afară din Suedia în urmă cu doi ani, deja a reuşit a stârnii reacții dure privind proiectul metroului clujean. Povestea, pe scurt stă cam aşa: compania de transport public Storstockholms Lokaltrafik (SL) a reziliat cu efect imediat contractul cu antreprenorul turc Gülermak pentru lucrările la extinderea liniei Tvärbanan, ramura Kista, invocând probleme financiare, lipsa garanțiilor și întârzieri majore. Decizia, anunțată pe 5 iulie 2024, a dus la oprirea lucrărilor și la demararea urgentă a procedurilor pentru desemnarea unor noi constructori. Contractul viza tronsonul Bromma flygplats–Ursviks torg, iar compania turcă Gülermak avea responsabilitatea integrală a proiectului. Potrivit SL, citată de media din Suedia, compania nu a respectat condițiile contractuale, inclusiv plata subcontractorilor, și a înregistrat abateri semnificative de la buget și termene.
·Reacţii locale privind acest proiect
Dar, conform siteului actualdecluj.ro, nici la Cluj Napoca, în fieful primarului Boc, acest lucru nu a trecut neobservat.
“Informația, postată pe grupul Clujul Civic, a generat reacții critice în Cluj-Napoca, unde aceeași companie din Turcia este implicată în proiectul metroului. Unii cetățeni susțin că problemele semnalate în Suedia ar fi trebuit să ridice semne de întrebare înainte de atribuirea contractului. Când Cluj-Napoca plătea deja în avans sute de milioane de euro către Gülermak, compania era alungată din Suedia pentru incapacitatea de a duce un proiect la bun sfârșit”, afirmă un comentariu apărut în mediul online, sugerând că autoritățile ar fi putut evita situația printr-o verificare mai atentă.
Alte voci critică modul de gestionare a fondurilor europene, exprimând temeri că eventuale nereguli ar putea duce la returnarea unor sume importante și la presiuni suplimentare asupra bugetului public. În același timp, există și acuzații politice, unele dintre ele îndreptate către primarul Emil Boc, privind prioritizarea investițiilor și alegerea proiectelor de infrastructură.
Autoritățile locale nu au oferit, până în prezent, o reacție oficială detaliată la aceste critici. Proiectul metroului din Cluj rămâne unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură urbană din din România, însă evoluțiile recente din Suedia ridică întrebări legate de capacitatea antreprenorului de a respecta termenele și condițiile contractuale.”; mai precizează sursa menţionată.
· Portretul antrepenorilor din diaspora
Dacă sunteţi curioşi a afla cum ar putea arăta un profil a antrepenorului din diaspora?!
Din studiul celor de la Rounit se observă diferenţe clare între antrepenori, toate generate de momentul migraţei. Aşa se face că o parte dintre residenţi au părăsit România, înainte de 1989, sau altii imediatdupă. Aceştia toţi erau motivaţi de dorinţa lor de libertate.
În schimb cei care au migrat după anul 2000, poate într-un context economic favorabil mobilităţii, dar fiind ghidaţi de opotunităţi profesionale şi financiare. Ca o observaţie, diferenţa se reflecta şi în abordarea lor, a fiecăruia…cea anteprenorială: prima cate gorie era orientate spre ideea de INDEPENDENŢĂ. Cei care au urmat, au tratat totul ca pe o etapă normalăa dezvoltării lor profesionale. Pentru a sublinia importanţa şi necesitatea studiilor de acest gen e bine de ştiut faptul că, doar în perioada 2012-2024 peste 500.000 de români au emigrat definitiv, peste 2 milioane dintre aceştia au ales varianta temporară a emigrării.
· Diaspora - “bancomatul strategic “ multi dimensional, al României
Paradoxal, sau nu, dar toate aceste date fac ca, diaspora să devină o sursă reală, una strategică, dar pe mai multe planuri. De aceeaşi părere este atât studiul celor de la Rounit, dar şi preşedintele lor, Eugen Terteleac:
“În prezent, diaspora, nu mai este doar o resursă economică pasivă, ci un vector activ de dezvoltare, iar potenţialul diasporei nu ar trebui să mai fie limitat doar la întoarcerea fizică, în ţară. Iar când afirm toate acestea, iau în calcul şi realitatea ultimilor ani, în care aceştia nu contribuie doar pe partea financiară. Ci, prin transfer de expertiză, practici de business, dar şi mentalitatea antreprenorială”
Dar, de la observaţii, la acea realitate imediată, care în opinia Rounit este încă una gris ar trebui a se face încă, mulţi paşi; importanţi.
“Diaspora poate funcţiona ca un hub transnational de expertiză, unul care să faciliteze accesul la pieţe externe, parteneriate şi oportunităţi de investiţii in varii domenii; cum ar fi: imobiliar, I.T, HoReCa, şi nu numai. Aici apar idei şi proiecte noi de genul soft power cultural, prin evenimente, initiative culturale de promovare a identităţii româneşti. Toate astea ar putea devini , în cel mai scurt timp, acele elemente esenţiale pentru consolidarea unor astfel de legături” a opinat preşedintele Rounit
· Întrebări şi răspunsuri
Dar aşa cum a susţinut şi Marius Hărătău, vicepreşedinte Rounit, “România este încă tributară la capitolul birocraţie”
“Pentru toate acestea, dar şi pentru valorificarea eficientă a potenţialului antreprenorial din afara graniţelor, cei din afara graniţelor, adică “diasporenii” propun o serie de direcţii, de intervenţie: dezvoltarea unor mecanisme de Know-how, între diaspora şi antreprenorii locali; crearea unor reţele de antreprenori români din diaspora care să faciliteze colaborarea şi investiţiile; dezvoltarea unor platforme digitale de informare şi conectare, pentru cei interesaţi” a declarat vicepreşedintele Rounit
La capitolul de “răspunsuri certe” putem totuşi găsi... cel puţin două, dar care nu prea te fac a fi un “optimist”, cel puţin pe termen mediu. Aşa se face că “peste jumătate dintre români sunt total de acord cu afirmația", potrivit unui sondaj INSCOP Research, publicat pe 2 mai. Preferința românilor pentru un „trai modest, dar stabil” a devenit motorul principal de susținere pentru moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR. 73,6% din respondenți sunt total de acord cu afirmația „Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert”, în timp ce 15% sunt oarecum de acord. 2,9% sunt oarecum împotrivă, iar 7% sunt total împotrivă. 1.5% nu știu sau nu răspund”, potrivit acelui sondaj.
Şi potrivit sondajului celor de la INSCOP Research, dat publicităţii exact de ziua internaţională a tineretului ni se arată "pisica", precum un paradox puternic; al societăţii româneşti actuale. Iar asta, deși majoritatea românilor declară că succesul se obține prin muncă cinstită, o proporție semnificativă consideră că, în realitate, relațiile personale și „descurcăreala” rămân decisive pentru reușită.
Exact aceeaşi concluzie, pe care sondajul Rounit a celor din diasporă l-a făcut public la simpozionul intitulat “Împreună pentru afacerea ta”.
Să poarte oare, această afacere, un singur nume: România?!
