Exact de "ajunul" Paştelui Muncitoresc, în "buricul" târgului... la doi paşi de "Gîrlă" am avut norocul de a particpa ca şi "Ambasador"(rog a traduce Invitat) la un simpozion al celor de la Rounit.... Pe scurt a diasporei româneşti. Şi nu fără de rezultat, profesional
Cei de la Mediafax au publicat o analiză a subsemnatului... https://www.mediafax.ro/economic/studiu-antreprenorii-romani-din-diaspora-cred-ca-fara-relatii-nu-se-pot-reintegra-in-romania-23733843 pe tema asta!
Aici şi acuma voi continua, nu fac altceva decât a CONTINUA demersul meu; dar şi de a ACCENTUA.
Diaspora trage un semnal de alarmă, actualilor guvernaţi şi pune degetul pe rană: „Fără
relaţii, nu mai poţi fi reintegrat acasă?!”
Cel
puţin aşa rezultă, dintr-o analiză realizată în perioada ianuarie-martie 2026,
la cererea Rounit, privind experienţele antrepenorilor români, din diasporă.
Studiul mai reliefează şi un alt adevăr „irefutabil”; cum că diaspora nu mai
poate fi privită exclusiv ca o sursă de forţă de muncă, sau ca bancomatul
familiilor rămase în ţară.
„Avem foarte mulţi români din USA care vor să intre în Rounit,
avem ff mulţi români... Există posibilitatea, în
climatul de azi, de a se schimba ceva şi aici în România, nu doar afară.
Pe altă parte, Diaspora ar putea avea, urmând exemplele
benefice şi ale altor ţări din Europa, ca şi cetăţenii români să poată deveni
politicieni de succes, la ei în ţară.
Aşa cum au dovedit alte ţări, precum a fost cazul
Poloniei; şi nu trebuie să uităm nici faptul că mulţi români din diaspora au
ajuns a ocupa funcţii politice administrative în ţările lor de adopţie!” ne-a declarat , în exclusivitate, Eugen Terteleac - preşedinte
Rounit
Acesta a ţinut să mai completeze faptul că:
„recentul nostru studiu subliniază necesitatea redefenirii rolului diasporei,
dar şi adaptarea politicilor publicepentru valorificarea acestui potenţial.”
· Realitatea
imediată pare să confirme temerile Rounit
Şi, chiar dacă ne place sau nu, dar realitatea pare să
confirme suspiciunile „diasporezilor” atunci când vine vorba de forţa de muncă,
pe care „ţara mamă” ar putea-o absorbi. Cel mai bun exemplu, dacă vreţi ni l-au semnalat cei de
la Rounit: scandalul legat de atribuirea către o firmă turcească, pentru
construcţia metroului de la Cluj Napoca.
Acolo, o firmă numită Gülermak, şi care a fost dată afară din
Suedia în urmă cu doi ani, deja a reuşit a stârnii reacții dure privind
proiectul metroului clujean. Povestea, pe scurt
stă cam aşa: compania de transport public Storstockholms Lokaltrafik (SL) a
reziliat cu efect imediat contractul cu antreprenorul turc Gülermak pentru
lucrările la extinderea liniei Tvärbanan, ramura Kista, invocând probleme
financiare, lipsa garanțiilor și întârzieri majore. Decizia, anunțată pe 5
iulie 2024, a dus la oprirea lucrărilor și la demararea urgentă a procedurilor
pentru desemnarea unor noi constructori. Contractul viza tronsonul Bromma flygplats–Ursviks torg, iar
compania turcă Gülermak avea responsabilitatea integrală a proiectului. Potrivit
SL, citată de media din Suedia, compania nu a respectat condițiile
contractuale, inclusiv plata subcontractorilor, și a înregistrat abateri
semnificative de la buget și termene.
·Reacţii locale privind acest proiect
Dar, conform siteului actualdecluj.ro, nici la Cluj Napoca, în fieful primarului Boc, acest lucru nu a trecut
neobservat.
“Informația,
postată pe grupul Clujul Civic, a generat reacții critice în Cluj-Napoca, unde
aceeași companie din Turcia este implicată în proiectul metroului. Unii
cetățeni susțin că problemele semnalate în Suedia ar fi trebuit să ridice semne
de întrebare înainte de atribuirea contractului. Când Cluj-Napoca plătea deja
în avans sute de milioane de euro către Gülermak, compania era alungată din
Suedia pentru incapacitatea de a duce un proiect la bun sfârșit”, afirmă un
comentariu apărut în mediul online, sugerând că autoritățile ar fi putut evita
situația printr-o verificare mai atentă.
Alte voci critică modul de gestionare a
fondurilor europene, exprimând temeri că eventuale nereguli ar putea duce la
returnarea unor sume importante și la presiuni suplimentare asupra bugetului
public. În același timp, există și acuzații politice, unele dintre ele îndreptate
către primarul Emil Boc, privind prioritizarea investițiilor și alegerea
proiectelor de infrastructură.
Autoritățile locale nu au oferit, până
în prezent, o reacție oficială detaliată la aceste critici. Proiectul metroului
din Cluj rămâne unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură
urbană din din România, însă evoluțiile recente din Suedia ridică întrebări
legate de capacitatea antreprenorului de a respecta termenele și condițiile
contractuale.”; mai precizează sursa menţionată.
· Portretul antrepenorilor din diaspora
Dacă sunteţi curioşi a afla cum ar putea
arăta un profil a antrepenorului din diaspora?!
Din
studiul celor de la Rounit se observă diferenţe clare între antrepenori, toate
generate de momentul migraţei. Aşa se face că o parte dintre residenţi au
părăsit România, înainte de 1989, sau altii imediatdupă. Aceştia toţi erau
motivaţi de dorinţa lor de libertate.
În
schimb cei care au migrat după anul 2000, poate într-un context economic
favorabil mobilităţii, dar fiind ghidaţi de opotunităţi profesionale şi
financiare. Ca o observaţie, diferenţa se reflecta şi în abordarea lor, a
fiecăruia…cea anteprenorială: prima cate gorie era orientate spre ideea de INDEPENDENŢĂ. Cei care au urmat, au
tratat totul ca pe o etapă normalăa dezvoltării lor profesionale. Pentru
a sublinia importanţa şi necesitatea studiilor de acest gen e bine de ştiut
faptul că, doar în perioada 2012-2024 peste 500.000 de români au emigrat definitiv, peste 2 milioane dintre
aceştia au ales varianta temporară a
emigrării.
· Diaspora - “bancomatul strategic “ multi dimensional,
al României
Paradoxal, sau nu, dar toate aceste date fac ca, diaspora
să devină o sursă reală, una strategică, dar pe mai multe planuri. De
aceeaşi părere este atât studiul celor de la Rounit, dar şi preşedintele lor, Eugen Terteleac:
“În
prezent, diaspora, nu mai este doar o resursă economică pasivă, ci un vector activ
de dezvoltare, iar potenţialul diasporei nu ar trebui să mai fie limitat doar
la întoarcerea fizică, în ţară. Iar când afirm toate acestea, iau în calcul şi
realitatea ultimilor ani, în care aceştia nu contribuie doar pe partea
financiară. Ci, prin transfer de expertiză, practici de business, dar şi
mentalitatea antreprenorială”
Dar, de la observaţii, la acea realitate imediată,
care în opinia Rounit este încă una gris ar trebui a se face încă, mulţi paşi;
importanţi.
“Diaspora
poate funcţiona ca un hub transnational de expertiză, unul care să faciliteze
accesul la pieţe externe, parteneriate şi oportunităţi de investiţii in varii domenii;
cum ar fi: imobiliar, I.T, HoReCa, şi nu numai. Aici apar idei şi proiecte noi de genul soft power
cultural, prin evenimente, initiative culturale de promovare a identităţii
româneşti. Toate astea ar putea devini , în cel mai scurt timp, acele elemente
esenţiale pentru consolidarea unor astfel de legături” a opinat preşedintele Rounit
· Întrebări şi răspunsuri
Dar
aşa cum a susţinut şi Marius Hărătău, vicepreşedinte Rounit, “România este încă tributară la
capitolul birocraţie”
“Pentru
toate acestea, dar şi pentru valorificarea eficientă a potenţialului
antreprenorial din afara graniţelor, cei din afara graniţelor, adică
“diasporenii” propun o serie de direcţii, de intervenţie: dezvoltarea unor
mecanisme de Know-how, între diaspora şi antreprenorii locali; crearea unor
reţele de antreprenori români din diaspora care să faciliteze colaborarea şi
investiţiile; dezvoltarea unor platforme digitale de informare şi conectare,
pentru cei interesaţi” a declarat
vicepreşedintele Rounit
La
capitolul de “răspunsuri certe”
putem totuşi găsi... cel puţin două, dar care nu prea te fac a fi un “optimist”, cel puţin pe termen mediu. Aşa se face că “peste jumătate dintre români sunt total de acord cu afirmația",
potrivit unui sondaj INSCOP Research,
publicat pe 2 mai. Preferința românilor pentru un „trai modest, dar stabil” a
devenit motorul principal de susținere pentru moțiunea de cenzură depusă de PSD
și AUR. 73,6% din
respondenți sunt total de acord cu afirmația „Prefer un trai modest, dar
stabil, decât un trai prosper, dar incert”, în timp ce 15% sunt oarecum de
acord. 2,9% sunt oarecum împotrivă, iar 7% sunt total împotrivă. 1.5% nu știu
sau nu răspund”, potrivit acelui sondaj.
Şi
potrivit sondajului celor de la INSCOP Research, dat publicităţii exact de ziua
internaţională a tineretului ni se arată "pisica", precum un paradox puternic; al societăţii
româneşti actuale. Iar asta, deși majoritatea românilor declară că succesul se obține prin muncă
cinstită, o proporție semnificativă consideră că, în realitate, relațiile
personale și „descurcăreala” rămân
decisive pentru reușită.
Exact
aceeaşi concluzie, pe care sondajul Rounit a celor din diasporă l-a făcut
public la simpozionul intitulat “Împreună pentru afacerea ta”.
Să poarte oare, această afacere, un singur
nume: România?!
.jpg)
.jpg)
