Propunere de ”Epilog”... la povestea RomArm

Ok.... m-am decis a publica, aici, prima dată, apoi dacă se va considera și-n reviste de profil, interviul cu ”defunctul” Țuțu..a lui Tătuțu... ex ”mahăr”, la pușculița intitulată(încă) RomArm... Da, exact acel om care în loc a se gândi la o cifră de afaceri, pe armamentul românesc ... cât mai mare, acesta ”delira”... veți vedea și singuri, în ce mod... când trebuia a da un interviu... fie el și-n scris!

  

 

Cele 3 fețe ale ”ARMAMENTULUI”: Viitor, Trecut... Prezent

A, decizia publicării interviului de față, se vrea a fi totodată și un semnal de alarmă, la o mutare deja ”compromisă”, a înlocuitorului de la emisiunea guvernamentală; ”Cu mască...și făr de mască”! Se aude că, interimar a fost numită, directoarea economică, provizoriu... dar se dorea numirea lui Costel Enache, un fel de mână dreaptă a lui ”Spătaru - Dammen Tango”, cum îi mai spune ”lumea rea și ranchiunoasă”, pe la spate, ministrului actual al Economiei...
Iată, mai jos și interviul dat în 2021...vara... subsemnatului... de către ”regretatul” domn ”Țuțurel... măscărel”(nu am găsit altă rimă); iar la final... și o opinie, mult mai mai avizată decât a mea, a unui mare LIDER SINDICALIST... pe care și oamenii SISTEMULUI îl apreciază, chiar dacă azi este la PENSIE... Nu, și la pensii speciale.

  

  Trabucul...ăla, era  oare,     unul castrist?!

 

EX... Director-ul General, al CN ROMARM, Gabriel Țuțu credea(in 2021) că:

 ”Sindicatul este practic liantul dintre management și muncitori, în ambele sensuri, astfel încât, la final, să primeze interesele companiei și anume realizarea de profit. Așteptările au fost aceleași dintotdeauna….”

REP: A fost dificil trecerea dvs dintr-un domeniu de forță militară, mă refer la SRI, la acest nou domeniu militar, la fel de greu, de gestionat?

 G.Ț: În primul rând, această așa numită trecere nu a fost realizată în mod direct, din SRI am plecat in anul 2010 și intre timp am lucrat o bună perioadă în zona de management al instituțiilor și companiilor de stat, iar din anul 2014 am devenit antreprenor privat păstrând evident linia de expertiză, respectiv business intelligence și cyber security. Provocarea de a mă întoarce în zona managementului unei companii aparținând statului mi-a fost lansată într-o formulă de nerefuzat, fiindu-mi exploatată latura aceea ascunsă, potrivit căreia în vocabularul meu nu exista expresia “nu pot”.

Am acceptat să preiau managementul  CN ROMARM SA pentru a dovedi că, industria producătoare de armament și muniție din România poate reveni în ”high society-ul” din domeniu, atât la nivel european cât și la nivel mondial, dar mai ales pentru a reaminti FSNA scopul pentru care industria națională de apărare a fost înființată în urmă cu mult prea mulți ani, scop care pare să se fi pierdut undeva în negura istoriei, companiile producătoare de armament și muniție devenind în accepțiunea unor decidenți niște banale fabrici care trebuie musai să aducă bani la buget. Așa o fi oare? 

REP: Ce ați găsit... aici, dar și ce anume ați încercat a aduce ca și "PLUS VALOARE", în actul managerial?

G.Ț: Aici….am găsit foarte multă blazare, din partea unor angajați mult prea dezamăgiți de perpetua stare de instabilitate, de nesiguranță și lipsa de predictibilitate de business a industriei, niște personaje titrate care se agățau cu unghiile de Ministerul Apărării Naționale să le scurgă și lor, în industrie, câte o comandă de orice, fără a se uita în spate să înțeleagă că, de fapt, industria națională de apărare odata ce și-a rătăcit rolul “de apărare” poate face față, cu brio, provocarii pieței, devenind industria producției militare. Asta este direcția pe care am impus-o ca și strategie de dezvoltare a afacerii producției militare – recucerirea piețelor tradiționale detinute de România în trecut, țări emergente care în prezent cunosc boom uri economice care le permit achiziții de tehnică militară. De asemenea, am implementat o politică de personal specializat în dezvoltarea afacerilor și cercetare dezvoltare și mai puțin în echipamente militare, așa cum era cutuma în Romarm, fapt ce a condus la eficientizarea fluxurilor operative din companie.

REP: Care este azi, la nivel Romarm, stadiul de implementare a Strategiei Industriei de Securitate Națională și cum se respectă ”prevederile Legii 232/2016?"

G.Ț: Una dintre principalele asumtii ale Strategiei Industriei de Securitate Nationala este aceea ca, reglementările europene din domeniul apărării și achizițiilor militare nu impun restricții în ceea ce priveste atribuirea acestor programe industriei de apărare proprii. Astfel, în Tratatul de instituire UE, la art. 296, lit. b se prevede că: “ orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război ; aceste măsuri nu trebuie să modifice condițiile concurenței pe piața comună în ce privește produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare “. Cu toate acestea, MApN continuă să organizeze proceduri de licitație inclusiv pentru produsele militare omologate de către industrie, cu organismele specializate ale MApN, la proceduri fiind libere să participle entități comerciale de oriunde și de orice fel, de la marile companii internaționale cu care din păcate, în prezent, nu putem concura de la egal la egal, până la SRL uri, care în baza unor autorizații de intermediere în comerț, vin și participă la procedure, uneori neștiind prea bine care e obiectul licitaței.

 Astfel că, Strategia Industriei de Securitate Națională este o poveste frumoasă, optimistă și plină de bune intenții, însă pe care nimeni nu o ia în serios. Tocmai pentru că este considerată o poveste. Offset, lichidare produse casate din depozitele armatei, sprijin economic acordat industriei pentru radierea datoriilor istorice, comenzi și implicare în procesele de modernizare și înarmare a armatei române…. doar enunțuri frumoase dintr-o poveste.

REP:Cum vede directorul general, Gabriel Țuțu dialogul cu cei din ASIAA, ca si segment aparte în ideea DIALOGULUI social? Ce așteptări ați avea de la sindicate?

G.Ț: Dialogul cu sindicatele din industrie a fost încă de la început, unul constructiv, scopul sindicatelor fiind în mod definitoriu acela de a sprijini managementul în a nu greși în raport cu angajații, dar și de a ajuta angajații să își ducă la îndeplinire angajamentele asumate în raport cu managementul.

Sindicatul este practic liantul dintre management și muncitori, în ambele sensuri, astfel încât, la final, să primeze interesele companiei și anume realizarea de profit. Așteptările au fost aceleași dintotdeauna și, bănuiesc că, orice manager își dorește ca sindicatul să vină la construcția afacerii împreună cu el și să-și asume în numele muncitorilor sarcinile de producție, așa cum managerul își asumă alături de sindicate să respecte drepturile dobândite de către muncitori, prin intermediul dialogului social și al negocierilor periodice.

REP: La Moreni, anul trecut m-ati frapat, în sensul pozitiv, când ați punctat "foarte tranșant" anumite aspect, în dialogul cu sindicatele. Credeți că, problemele ivite de-a lungul timpului, dintre sindicate și conducerile uzinelor din cadrul Romarm; cum ar fi azi, la Moreni, sau ieri la Tohan... pot fi soluționate strict pe baza unui dialog, unul sincer? Sau sunteți adeptul măsurilor de necesitate?

G.Ț: Nu au existat și nu există ceea ce dvs numiți “probleme” între sindicate și management, ci doar momente ale dialogului social relativ acutizat atunci cand, din diverse motive, acordul social nu este sau nu poate fi respectat in totalitate. La fel de bine în cadrul contractului social nu pot exista doar drepturi fara a fi subsecvente unor obligatii asumate si respectate, intrucat, orice abatere de la contractual social conduce interent la dezbateri si revendicari din partea ambilor actori sociali si in mod evident la asa zisele “probleme cu sindicatele”.

REP: Pentru că, în acest număr vorbim foarte mult despre segmentul aeronauticii, cum priviți acest lucru, în constructia deja creată al ”mozaicului” deja existent în Industria de Apărare?

G.Ț: Cu toate că nu e apanajul companiei pe care o conduc în prezent și nici nu vreau să mă erijez în specialist în domeniu, pentru că nu sunt, pot doar să afirm că, ultimele conflicte regionale desfășurate, atât din perspectiva ofensivă cât și defensivă au fost tranșate de forțele aeriene.       Așadar, proiectarea, construcția, întreținerea unor echipamente de zbor modern trebuie să devină prioritatea oricărui stat care își dorește să devină rezilient în cazul unui conflict armat modern.

REP: La final, care ar fi mesajul pe care dvs, din poziția de director general ați dori a-l transmite sindicaliștilor?

G.Ț: Mesajul este unul simplu prin excelență: activitatea sindicală are menirea să genereze și mai apoi să păstreze echilibrul între drepturi și obligatii, în cadrul unei întreprinderi, țelul final fiind întotdeauna același cu cel al managementului – realizarea profitului. Dacă acest echilibru este menținut bunăstarea angajaților pe toate palierele funcționale este garantată.

Ce a lăsat Țuțu, în urma sa: greve și proteste

MORALA:  ”Ce pot să zic, decât: Doamne ferește! Omul este un melange de liberal și comunist, vede numai profit și ...muncitori! Dacă l-ați fi întrebat despre nevasta, probabil că v-ar fi spus că este legătura lui cu copiii...

 

Este rușinos să nu cunoști termenul de partener, darămite să îl pui în practică!Cît despre "povestea frumoasă " numita Strategie, un document oficial aprobat de CSAT, Guvern și Parlament, se vede că nu știe nimic. Îmi vine greu să comentez fiecare propoziție, pentru că,  interviul ca și răspunsuri este (unul) lipsit de conținut, băiatul ăsta fiind trecător pe acolo. Publicați-l așa, să se distreze și cititorul ...Succes!”(opinia LIDERULUI de sindicat)