Adevăruri dureroase: un austriac ”împrăștie” moartea... pe calea ferată

Încep rândurile de față prin a ”mulțumi” PROTV-ului că, deși nu au vorbit de sursa de inspirație, totuși au dat un destul de REUȘIT ”Copy Paste”,la seria mea de reportaje și interviuri; pe tema industriei de apărare... Dar și celor de la ”Gândul.ro” că deși azi... Burduja and comp au acaparat atenția lor, totuși, la TIMPUL potrivit au jucat ”POLITICALY CORECT” cu subsemnatul... Însă azi, eu voi continua a vorbi despre Bucovina mea cea dragă, cu toate ale ei...

 

               Filmuleț Personal

    Azi o să vorbim despre ceea ce generic se numește ”turism local, cu mocănița” și care în România, din informațiile noastre  este făcută de către firma româno-austriacă ”S.C.Calea Ferată Îngustă SRL Crișcior”. Frma  ar aparține omului de afaceri austriac, Georg Hocevar. Și poate nu ar fi nimic rău în aceste aspecte, dacă pe numele acestei firme, nu ar fi fost înregistrate numeroase plângeri, ori procese, încă pe rol. Însă, adevăratele motive pe care firma în cauză le are țin cu precădere de alte domenii; siguranța pasagerilor în trafic, dar mai ales folosirea din plin, a unei substanțe nocive și pe care Comisia Europeană a enumerat-o ca fiind una pe care, firmele de transport, pe calea ferată, ar fi trebuit a o fi eliminat demult... Realitatea însă,  pare  a fi cu totul alta.

        Filmuleț personal - 2 -

Pentru cine încă nu a auzit de CREOZOT, ne facem datoria profesională, dar si morala de a aminti din raportul pe care, Comisia Europeană, în iulie 2016, o recomanda vis a vis de această substanță:

Moldovița -Traverse cu creozot

  ” La 1 mai 2013 vor intra în vigoare condiții restrictive privind utilizările industriale ale creozotului, o substanță chimică toxică utilizată la traversele de cale ferată, stâlpii de electricitate și împrejmuiri, în urma înăspririi de către Comisia Europeană a regulilor din domeniu. Creozotul, o substanță cancerigenă, nu mai poate fi introdus pe piața UE decât de către societățile care au primit o autorizație în acest sens. Utilizarea creozotului de către consumatori este interzisă din 2003.  Noua decizie a Comisiei modifică Directiva privind produsele biodestructive și este urmarea unei evaluări a riscurilor privind efectele creozotului asupra sănătății umane și asupra mediului înconjurător. Creozotul este cancerigen indiferent de nivel și există riscuri de mediu semnificative dacă lemnul tratat cu creozot intră în contact direct cu solul sau cu apa.

Creozotul este o substanță destinată tratării preventive a lemnului utilizată de peste o sută de ani, dar temerile în privința toxicității sale au devenit tot mai mari. Creozotul este un amestec complex de sute de compuși diferiți, inclusiv hidrocarburi aromatice biciclice și policiclice (HAP), care sunt foarte nocive pentru mediu și comportă riscuri inacceptabile pentru generațiile viitoare. Societățile de căi ferate utilizează încă pe scară largă traversele din lemn tratat cu creozot, în special în zonele rurale sau în care este dificil de ajuns. Sunt de asemenea foarte cunoscuți stâlpii de lemn utilizați pentru distribuirea electricității sau pentru susținerea cablurilor de telecomunicații. Realizarea de împrejmuiri agricole sau industriale reprezintă de asemenea o piață importantă pentru lemnul tratat cu creozot.”

Iar ca să puteți înțelege și mai ușor, această folosire abuziva, acolo în Bucovina, una care se practică și azi...  pozele primite vorbesc de la sine. Se poate observa cum fumul emanat de acea substanță este unul negricios și pâclos, pe când atunci când se folosește un alt combustibil… fumul degajat prin hornul locomotivei este alb și cu nuanțe clar străvezii. (Așa cum se vede din comparația foto, de mai jos.) 

 

 Pagina de FB, a lui G. Hocevar

 

Ceea ce însă nu se știe oficial este faptul că, proiectul acesta, cu mocănița sub sloganul  ”Hai la drum, prin Bucovina” a fost lansat în primul mandat al domnului Flutur, în 2008. Unde, ca un paradox, echipa domnului austriac a fost completată de către Nelu Popescu, mecanic cu vechi ștate salariale pe ruta existentă și care, în fapt i-a pus pe picioare întreg proiectul investitorului austriac. Drept recunoștință, în 2021, acesta decedează după o lungă și grea suferință… Presupunerile localnicilor tind spre cancer, o boală care nu putea fi luată decât prin folosirea unei substanțe cangericene. În cazul de față, chiar acest CREOZOT… 

 

              

 Nelu Popescu - Pagina de FB a lui G. HOCEVAR

Iar, ca să nu se spună cumva că, noi avem ceva; fie cu ”mortu”; fie cu domnul austriac, noi vom cita  din acel raport al Comisiei Europene:

” Analizele ciclului de viață al produselor arată că în anumite cazuri nu există alternative adecvate. În consecință, statele membre pot autoriza introducerea pe piață a acestei substanțe pentru utilizări clar definite, în cazul în care nu există alternative care să aibă un efect mai puțin nociv asupra mediului înconjurător. Astfel de cazuri presupun aplicarea unor condiții stricte, inclusiv măsuri de protejare a lucrătorilor împotriva expunerii în cursul procesului de tratare și de manipulare a lemnului tratat. Consultarea părților interesate, care a făcut parte din procesul de luare a deciziilor, a arătat că unele din utilizările creozotului au beneficii socioeconomice considerabile.

• Pașii următori

Statele membre trebuie să adopte și să publice acte legislative naționale pentru a se conforma acestei decizii a Comisiei cel mai târziu la 30 aprilie 2012. Noua legislație se aplică de la 1 mai 2013.

• Context

Din punct de vedere tehnic, măsurile de astăzi reprezintă o modificare a Directivei privind produsele biodestructive, adăugând creozotul la anexa 1 - lista substanțelor active și a cerințelor aprobate la nivel comunitar pentru includerea acestora printre produsele biodestructive. Directiva privind produsele biodestructive vizează armonizarea pieței europene a produselor biodestructive și a substanțelor active ale acestora, în vederea atingerii unui nivel ridicat de protecție pentru oameni, animale și mediul înconjurător.”

· Creozotul - între mit și realitate

Dincolo de speculații, iată care ar fi răspunsul pe care organizațiile de sănătate mondiale l-au găsit. Răspunsuri din care spicuim si noi, doar câteva:

•  De ce a fost interzis creozotul?

În 2003, UE a luat decizia de a interzice utilizarea de amatori a creozotului ca măsură de precauție, din cauza preocupărilor legate de impactul creosotului asupra sănătății umane și asupra mediului .

1.  2. Ce e rău cu creozotul?

Chiar și o expunere scurtă la cantități mari de creozot poate provoca efecte dăunătoare asupra pielii, ochilor, sistemului nervos și rinichilor și poate duce la moarte. Expunerea pe termen mai lung la niveluri mai scăzute de creozot de gudron de cărbune poate duce, de asemenea, la deteriorarea pielii, cum ar fi înroșirea, formarea de vezicule sau peeling.

    Creozotul este toxic pentru oameni?

Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC) a stabilit că creozotul de gudron de cărbune este cancerigen pentru oameni. EPA a stabilit, de asemenea, că creozotul de gudron de cărbune este un foarte probabil cancerigen uman.

•    Creozotul este rău pentru a respira?

Potrivit National Institutes of Health, respirația vaporilor de creozot poate duce la iritarea tractului respirator, care poate provoca tuse și dificultăți de respirație.

    Ce face creozotul corpului uman?

Aceste rapoarte indică faptul că expunerea scurtă la cantități mari de creozot de gudron de cărbune poate duce la erupții cutanate sau iritații severe ale pielii, arsuri chimice ale suprafețelor ochiului, convulsii și confuzie mentală, probleme renale sau hepatice, inconștiență sau chiar moarte.

•     De ce creozotul este rău pentru oameni?

Creozotul este de obicei impregnat sub presiune pentru a crește pătrunderea adânc în lemn. Creozotul este cunoscut că arde atunci când intră în contact cu pielea. ... Lucrătorii ar trebui să fie conștienți de faptul că expunerea la creozot poate provoca iritații ale pielii, ochilor și căilor respiratorii și poate provoca, pe termen lung, leziuni ale organelor, sau chiar cancer!!!

     Creozotul este canceros?

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a stabilit că gudronul de cărbune este cancerigen pentru oameni. EPA a stabilit că creozotul de gudron de cărbune este un probabil cancerigen uman.

•  Accidentele pe calea ferată o ”obișnuință” a firmei austriacului

Gura lumii zice că, nu trece un an, fără ca firma româno –austriacă să nu aibă cel puțin un accident de trafic, de a lungul traseului care leagă Moldovița de Argel, în amonte, iar în aval...  de Vatra Moldoviței. Așa se face că, numai în ultimii trei ani, pe traseul mocăniței din Bucovina au avut loc o serie de accidente, dar toate fără a avea până la ora asta, vreun răspuns oficial din partea autoritătilor locale. Cel mai de seamă accident a fost cel care s-a petrecut în primăvara anului trecut, unul lăsat cu un dosar penal și-n care mașina lui Lazăr Andreea a fost făcută armonică de către mocănița care circula; deși respectiva femeie taman ce ieșea din propria sa curte! Acuma, litigiul, la aproape un an, inca se află în etapa numită ”de mediere”… și se prea poate, zic sursele noastre, ca acesta să fie oprit ca multe altele.

 Poze de la accidentele de pe calea ferată

Un alt exemplu, tot unul interesant s-a întamplat pe teritoriul comunei Moldovița, unde mașina care colecta gunoiul a fost lovită din plin de o altă mocăniță a aceleiași firme. Când am prezentat fotografia unui expert criminalist, acesta a indicat ca posibilă  cauză a contactului, fie lipsa existenței unui sistem de frânare adecvat; fie o posibilă stare euforică... existentă atât de o parte, dar  și de alta, a părților implicate în accident!

              Accident mașină de gunoi

Exemplele acestea pot continua la infinit, dar rămâne o întrebare: De ce până acuma, având toate aceste exemple, primăria, consiliul local, dar și consiliul județean… ori alte instituții ale statului nu au luat vreo măsură?! (Nota bene, fie că ne referim la protecția mediului, fie că ne referim  la acele accidente?!)

Răspunsul pare a fi unul singur; unul care deși nu a fost rostit, cu voce tare, dar care azi stă pe buzele tuturor locuitorilor, din arealul sucevean: primarul actual, dar și șeful CJ-ului județean l-au adus în zonă pe cetățeanul austriac, Georg Hocevar. Asta, deși acolo unde-și începuse afacerea cu transport feroviar de persoane, pe ruta Crișcior - Deva, chiar și acolo s-au "ivit" numeroase probleme de legalitate.

•    Probleme încă de la început…

Când am căutat a afla posibile motivații, oamenii din zonă, de frică, dădeau din umeri… Singurele explicații posibile le-am găsit ”răsfoind” presa vremurilor. Pe scurt:  ”la capătul unui proces început în anul 2010, omul de afaceri austriac Georg Hocevar, stabilit în judeţul Hunedoara, a avut puterea să se bucure pentru sentinţa prin care a fost achitat de acuzaţiile care l-au măcinat în ultimii ani.

Georg Hocevar a fost judecat pentru exportul ilegal al unor locomotive susceptibile de a face parte din patrimoniul cultural naţional, bunuri pe care le-a achiziţionat între anii 2003 şi 2005, înainte de a fi tăiate şi transformate în fier vechi. Austriacul le-a recondiţionat şi le-a trimis în Occident unde au ajuns să fie folosite pentru plimbarea turiştilor în parcuri de distracţii. În 2013, deși în prealabil fusese condamnat, a reușit a ”scăpa” de aceste acuzații. ” Totuși…

     Primarul din Cruscior - Inaugurarea liniei-captura FB , de la  G. Hocevar

·  Locomotivele nu aveau valoarea estimată

Ancheta în dosarul mocăniţelor a început în anul 2009, fiind coordonată de poliţişti specializaţi în Patrimoniu, toți din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara. Pentru meritele sale, unul dintre anchetatori a fost desemnat „Poliţistul anului”.

„Locomotivele, care au circulat în judeţ pe tronsoane de cale ferată îngustă, au fost achiziţionate şi apoi exportate ilegal de o societate comercială din comuna Crişcior (Hunedoara). Administratorul societăţii, un cetăţean străin (n.r. Georg Hocevar), a obţinut de la Direcţiile Judeţene de Cultură Hunedoara şi Cluj certificate de export ilegale, deşi bunurile în cauză nu au fost expertizate în prealabil pentru a se stabili dacă fac parte din patrimoniul cultural naţional. Două dintre locomotivele exportate fac parte dintr-o serie unicat de şapte locomotive, fabricate special pentru România în anul 1908, în Austria”, au stabilit atunci, poliţiştii. Dar, expertizele ulterior efectuate, în timpul procesului de la Curtea de Apel Alba Iulia, nu au confirmat acest fapt.

· Reacția lui G.Hocevar la faptul că AFER dorește ”obligativitatea efectuării de inspecții tehnice”

În prezent, domnul Georg Hocevar este președintele Asociației pentru Păstrarea Liniilor Ferate Înguste din România care reunește mocănițe și linii înguste în zonele Brad, Abrud, Maramureș, Sovata, Moldovița, Valea Hârtibaciului. Ultima sa opinie publică s-a referit la ”obligativitatea efectuării de inspecții tehnice sub controlul AFER a trezit nemulțumirea operatorilor de mocănițe.” Așa se face că, conform site-ului de profil /clubferoviar.ro/, acesta a răspuns că:

” Doar o mică parte dintre firme și-ar fi permis plata taxei de 1%, mai precis doar acele firme care, pe lângă activitățile de transport turistic, derulează și alte activități mai bănoase, precum cele de exploatare a lemnului sau alte tipuri de transporturi feroviare. În niciun caz taxa nu ar putea fi plătită cu ușurință de asociațiile sau de către ONG-urile care au drept scop prezervarea transportului turistic pe linii înguste și a materialului rulant aferent. Apoi, în documente trimise Ministerului Transporturilor, asociația a explicat faptul că măsurile nu pot fi aplicate.”

·       În loc de... concluzii pripite

Nimic însă, vreo explicație, asupra accidentelor rutiere produse. Dar, iată cum vede acesta legătura cu realitățile imediate din România. Specific faptul ca, ambele motivații publice au fost date presei autohtone, la o diferență de aproape zece ani. Intre ele…  Din care, am sa vă lăs pe dumneavoastră a alege care variantă vă doriți.  Prima,  apare în 2013… Acesta spunea că: „Pentru mine, România până în 2009 a fost cea mai frumoasă şi iubită ţară, dar după ce oameni răi au călcat cu bocanci lor murdari în viaţa mea curate, nu mai trăiesc cu mare bucurie în aceasta ţară.”

Cea de a doua… e din 2022, și investitorul austriac zicea că:  „Politicienii austrieci care s-au opus intrării României în Spațiul Schengen trebuiau să fie cinstiți față de români și să le spună că voi nu aveți nicio vină.

Mesaj pe pagina de FB, al aceluiași investitor austriac

• Epilog

Iar, ca să nu mai avem vorbe, pentru cei care se inspiră de aici... îi rog a lua aminte la această recomandare:  Citarea unui articol publicat pe acest site se poate face în limita a 300 de semne şi cu citarea sursei cu link activ. Nici o instituţie sau persoană (website-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral articolele purtătoare de Drepturi de Autor din cadrul acestui website fără acordul detinatorului acestuia, și/sau al colaboratorilor.Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind Dreptul de Autor. 

ATENȚIE! Postaţi pe propria raspundere! Vă rugăm să comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat in material. Inainte de a posta, citiţi regulamentul. Ne rezervăm dreptul de a şterge comentariile utilizatorilor care nu intrunesc regulile de conţinut prevăzute la capitolul TERMENI SI CONDIȚII. Acest site nu răspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.... 

                       

Întâmplare nefericită... pe traverse cu creozot