1 de "Maiu": Cina cea de "TAINE" cu Sindicatele; alea din Paradis

Oameni buni, oameni răi ... şi voi "FĂ" Cîrcotaşilor ... de 1 de Mai... un sincer şi politruc salut: "PROLETARI MERGEM ÎN PARADIS!"

Mie... UNU(L)tare îmi mai plăcea ziua asta, înainte de 89, când majoritatea eram pe la "ştreanguri", între un mititel... o bere şi cuplete... a la Tănase!

Azi suntem "aninaţi" în altfel de teoreme şi strategii... 

PRIMA.... Vă rog a viziona acest MATERIAL, dar nu unul de propagandă!(Pe bune:::)

SECUNDO.... Dinescu ... cel cu "LOVILUŢIA", cu M. Preda, dar şi cu suspecta moarte, AIA a a lui I.P. Culianu ... iar a reuşit a mă uimi... şi a scos o poezioară, de "SEZON PROLETAR".... Iat-o mai jos... 

• Recurs la Cina cea de Taină

Ca Hamlet insistînd la belle arte

să își recite tristul monolog,

dădui examen de intrare-n moarte

și-am reușit, penibil, fără loc.

Cînd am șarjat timid și-a doua oară

să intru-n fresca de la Maglavit

ca biet artist ce nu poate să moară,

mi-au zis că n-am genomul potrivit.

Și din amvon s-a auzit o voce

venind parcă de dincolo de rai:

poți să fii tu și Benedetto Croce,

ca să fii sfînt îți trebuie parai,

du-te mai bine să-ți dai foc la casă,

să dovedești că încă mai exiști.

Și l-am văzut pe Domnul stînd la masă

înconjurat de fripto-comuniști.

 

Dacă mai aşteptaţi, cumva ... şi vreo morală tovărăşească... păi tot POETUL din CETATE... ne-o "serveşte"... cu lacrimi, dar făr de SFINŢI:

 

• La Sfîntu’ Așteaptă, colț cu Sfînta Vineri,

n-o să ieșim din mlaștini prea curînd,
ne-acomodăm și cu varanii tineri
cît ăi bătrîni se lăfăie-n afund.
E lumea lor și ne-mbătăm cu apă
că poate-i și a noastră cît de cît
iar cine își închipuie că scapă,
scapă cu lanțul zornăind la gît.
Căci de nu rîzi cu ei la bancuri proaste
și dacă nu te freci de solzi cu ei
te vei trezi că ești chemat la oaste
să aperi acest clan de saduchei.
Parcă-a plouat cu papagali flegmatici
și țoape înfășate-n tricolor,
cu-n pămpălău fugit din matematici
ce umblă alandala pe covor,
toți anticomuniști de operetă,
toți unși cu alifii de filosofi,
cu doctoratu-ascuns într-o borsetă
și șpaga în cutia de pantofi.
Ei stau lipiți de luni și pînă vineri
de trunchiul țării ca niște licheni.
Cînd văd ce mîndri-s polițiștii tineri
m-apucă-un dor de foștii milițieni.

 

Vă întrebaţi (pe BUNĂ DREPTATE) oare, nouă... ce ne-o mai rămîne?

LACRIMILE şi RÎSETELE ... larg deschise... unele de "CROCODILI OBOSIŢI"!.... Exact ca-n figura(FIGURILE) de mai jos