Conflictul între generații va fi mereu, o problemă permanentă și de aceea am ales să încep abrupt... fără ocolișuri... Cam așa, ar putea suna un punct de vedere ”duminical”
Ce este o generație?
Sociologii grupează oamenii născuți într-o anumită perioadă în generații. Asta pentru că viețile lor au fost modelate de aceleași evenimente istorice și tragedii. Există multe tipuri de generații, însă, ca definiție, o generație reprezintă totalitatea oamenilor de aproximativ aceeași vârstă.
Prăpastia dintre tinerii din ziua de astăzi și părinții lor este generată, în bună măsură, de faptul că primii nu au cunoscut regimul comunist. Nu au cunoscut lipsa libertății de exprimare, de cultură și chiar de bunuri, pe care tinerii de azi le considera ca obligatorii pentru dezvoltarea lor. Cei din tânăra generație înțeleg cu greu faptul că, pe vremea părinților lor, a avea acces la o carieră strălucită era mai degrabă un vis frumos care nu putea fi împlinit fără mari compromisuri. Cei care au simțit pe pielea lor regimul comunist susțin că tinerii nu înteleg așa cum se cuvine libertatea de care se bucura și nu știu să decanteze binele de rau. Fiecare generație vrea să fie tratată cu respect, fiecare generație vrea să fie respectată, iar pentru a obține respectul, fiecare tabăra duce o bătălie crâncenă. De o parte a baricadei se situează copiii, care consideră că trebuie să-și impună punctul de vedere și își sfidează părinții: “Ce dacă am șuvițe violet? Și blugi cu... ”. Conflictul dintre generații se simte și la serviciu. Prăpastia dintre generații se face simțită și la locul de muncă. Experții în resurse umane sunt de părere că una dintre principalele cauze consta în faptul că angajații cu vârste de peste 45 de ani s-au format și au început să lucreze în regimul comunist. Trecerea la economia de piață a generat diferențe vizibile între cei formați profesional în vechiul regim și tinerii de azi. Generația de peste 45 de ani vede în muncă, mai degrabă, o datorie. Nu în ultimul rând, este mult mai receptivă la ordinele șefilor, le respectă cu rigurozitate și adesea nu face comentarii chiar dacă le considera incorecte. De cealaltă parte, tinerii care nu au trăit experiența comunismului consideră, de cele mai multe ori, că libertatea de exprimare este cea mai importantă, dar nonconformismul acestora nu este privit cu ochi buni.
- Posibile soluții
Dezamorsarea conflictului prin apropierea de copii, este și asta o soluție. Psihologii susțin că peste prăpastia dintre generații poate fi construit un pod solid dacă părinții conștientizează de la bun început că trebuie să fie deschiși față de copiii lor. Iar această atitudine trebuie adoptată încă din primii ani de viață ai copiilor. Totodată, părinții trebuie să se poarte exemplar unul cu celalalt pentru a fi un model pentru cei mici. Respectul reciproc este foarte important în preajma copiilor. De pildă, mama îl poate impresiona pe micuț explicându-i că tot ceea ce face tatăl este foarte important pentru familie. Iar tatăl poate să-i explice copilului că mama este devotată familiei. Mamele trebuie să intre în cercul de prieteni pe care îl are copilul, dar în acest timp trebuie să îi și ghideze pe cei mici, să îi determine să învețe și să le încurajezele hobbyurile. Tatăl poate juca rolul de mentor și chiar de antrenor. Poate să le dea sfaturi în materie de sport, și așa ideea de lucru în echipa este dezvoltată încă de mici. Dacă atunci când ajung la vârsta adolescenței, copiii își consideră părinții prieteni, conflictul dintre generații este ca și rezolvat. Pe scurt, încurajarea constructiva a copiilor, în toate formele ei, este cheia dezamorsării conflictului dintre generații.
- Alte ”cazuri... dar și necazuri”
Baby Boomers (interval aproximativ 1946–1960)
Baby Boomers au fost cunoscuți pentru atitudinea lor idealistă față de viață și pentru participarea activă în protestele politice din anii ’60 și ’70. Pe de altă parte, generația lor a generat managerii și liderii politici de azi, unii dintre ei reprezentând exact acele idei cărora li se împotriveau în tinerețe (guverne, corporații etc) .
Generația X (interval aproximativ 1961–1986) sau „decrețeii”, în România
Această generație a crescut în perioada de început a anilor ’80 și sunt considerați un grup intermediar între Baby Boomers și Mileniali, fiind numiți uneori „copiii de mijloc“ sau generația pierdută. Are mai puțini membri decât generațiile de dinainte și de după, fiind unul dintre motivele pentru care generația X este considerată a fi trecută cu vederea când se discută despre generații. Este generația grădinițelor cu program prelungit. Copiii nu au avut relații sănătoase cu părinții lor, ceea ce a influențat și propriile familii. Sunt caracterizați prin adaptabilitate la schimbare, independență și tendința de a-și construi cariere solide. Generația X a fost marcată de evenimente precum criza energetică, căderea Zidului Berlinului și evoluția tehnologiei informatice. Ei sunt caracterizați prin independentă, realism și cinism. În România, generația X este reprezentată de „decreței“, copiii care au trăit cu lipsuri în comunism, au experimentat tranziția și acum trăiesc cu griji în capitalism.
Generația Millenials (interval aproximativ 1987–2004)
Unii o mai numesc și generația Y, din simplul motiv că vine după generația X. Această generație a crescut în perioada anilor ’90 și începutul anilor 2000 și a fost marcată de dezvoltarea tehnologiei. Ei sunt cunoscuți pentru conectivitatea digitală și pentru faptul că au crescut într-o perioadă de prosperitate și stabilitate. Milenialii sunt caracterizați prin valori precum diversitatea și incluziunea, orientarea spre experiență și importanța acordată vieții de familie. Cu toate acestea, generația Millennials face mai puțini copii și nu se căsătoresc având ca scop procrearea. Au fost influențați de evenimente precum crizele financiare, atacurile din 11 septembrie și evoluția tehnologiei mobile. Sunt considerați optimiști și mult mai uniți în comparație cu celelalte generații (vezi protestele, alegerile). Majoritatea se confruntă cu dificultăți financiare, așa că au credite la care părinții sunt coplătitori.
Generația Z (2005–prezent)
Se referă la cohorta de născuți de la începutul anilor 2000 până în prezent. Sunt copiii, respectiv nepoții noștri și trăiesc realitatea pe care bunicii lor o știu din cărțile SF de pe vremea lor. Cresc într-o lume digitală și au acces la o cantitate vastă de informații prin intermediul tehnologiei. Generația Z este caracterizată prin adaptabilitatea la schimbare, conștientizarea socială și diversitate, precum și prin orientarea spre obiective practice și o viață echilibrată.
Generația lor a fost marcată deja de evenimente precum crizele globale de mediu, evenimentele politice și de securitate, pandemia de COVID-19, precum și de tehnologia în continuă dezvoltare. Această generație s-a născut în era digitală, nu cunoaște viața fără telefoane mobile și fără media digitală. Este prima generație care s-a născut în mediul digitalizat și a copilărit on-line. Sociologii și unii psihologi îi mai numesc pe repreprezentanții ei „fulgi de nea“, pentru că sunt considerați hipersensibili. Nu prea interacționează în mediul real, preferând anonimatul în locul expunerii în public și beneficiază de o hiper protecție din partea părinților care au încercat să-i ferească de neplăcerile prin care au trecut ei înșiși în copilărie.
Dar iată, ca și un ”FINAL”, ce a spus ANDREI PLEȘU, despre un astfel de subiect, în DILEMA VECHE , din februarie 2023:
”Călătorim mai ușor și în condiții mai bune, comunicăm mai ușor și în mai multe feluri, trăim mai confortabil, așa că, da, e o lume mai bună, se vede clar. Dar vedem la fel de clar că acest gen de „bunătate“ poate modifica sufletele și în rău sau, în orice caz, nu le îmbunătățește neapărat. Primesc cu bucurie vestea oricărui progres tehnologic. Dar știu bine că orice progres tehnologic din istorie a fost cu două tăișuri, iar cel puțin unul dintre cele două tăișuri trebuie „luat sub control””.
Duminică liniștită!
