miercuri, 1 mai 2013

PROLETARI DIN TOATE TARILE... E UN LUX SA AJUNGI LA DUMNEZEU

IAR ASTA, IN TIMP CE RAPORTUL PE ANUL TRECUT AL PATRIARHIEI ROMANE NE PREZENTA O BISERICA MAI MULT DECAT PROFITABILA. SI, SINCER NU MA MIR DE ACEST LUCRU... CE NU STIATI?....
Pai, iata si primul exemplu....  STIATI, de:
   "Organigrama nepotismelor din Arhiepiscopia Aradului"
Daca ati avea curiozitatea sa intrati pe linkul.....http://arq.ro/titlu-interactiv-organigrama-nepotismelor-din-arhiepiscopia-aradului-seamana-a... ati afla ca:

Lungul drum al nepotismelor spre Arhiepiscopia Aradului” n-a fost un titlu întâmplător. Probabil că unii dintre dumneavoastră nici n-aţi înţeles exact la ce ne refeream în momentul respectiv. Încă de atunci aveam în minte întreaga încrengătură de relaţii de rudenie aflată în curtea Arhiepiscopiei Aradului, chiar sub ochii ÎnaltPreasfinţitului Timotei. Ceea ce vom dezvălui în continuare este dovada (clară ca lumina ochilor, spunem noi) că arhiepiscopul este la curent cu ce se întâmplă în ograda sa domnească şi că, mai mult, tolerează  - de ce?, încă nu ştim dar o să aflăm… - o amplă, stufoasă şi prea plină de imoral organigramă. 

Iar ca să plecăm cu dreptul...,

haideți să vedem cu toții care sunt câteva (le alegem pe cele mai importante, mai ales din punct de vedere al dezvăluirilor noastre) dintre atribuțiile unui Arhiepiscop, așa cum sunt ele prevăzute în statutul Patriarhiei Române:

„Arhiepiscopul sau Episcopul (Chiriarhul) este membru al Sinodului Mitropolitan, al Sinodului Bisericii Ortodoxe Române şi al tuturor organelor de reprezentare panortodoxă din ţările aflate în jurisdicţia sa (art. 29 din Statutul canonic). Conform articolului 39 din Statutul canonic al Mitropoliei Europei Occidentale şi Meridio, chiriarhul are următoarele atribuţii: a) exercită în eparhia sa întreaga slujire bisericească: sfinţitoare, învăţătorească şi cârmuitoare; b) conduce eparhia conform tradiţiei canonice şi normelor nomocanonice în vigoare; c) convoacă şi prezidează organele deliberative şi executive ale eparhiei şi se îngrijeşte de punerea  în aplicare a deciziilor acestora; d) veghează asupra bunului mers al vieţii bisericeşti în eparhie şi asupra funcţionării normale a organismelor sale; h) numeşte şi confirmă, în caz de alegere, personalul bisericesc conform normelor în vigoare; j) stabileşte prin decizie atribuţiile episcopilor-vicari/arhiereilor-vicari; k) numeşte şi revocă Vicarul eparhial, protopopii, consilierii administrativi, secretarul eparhial, inspectorul eparhial şi exarhul monahal; l) stabileşte prin decizie chiriarhală structura şi atribuţiile membrilor Permanenţei Consiliului  Eparhial; o) face cât mai des posibil vizite canonice în eparhia sa, pentru a se încredinţa de bunul mers al vieţii bisericeşti şi pentru a-i susţine şi încuraja pe clerici şi credincioşi; 
q) suspendă sau destituie din funcţii personalul bisericesc, în caz de vinovăţie gravă, chiar înainte de a începe cercetările canonice şi dispune imediat începerea cercetării disciplinare.

Cum aţi putut observa, arhiepiscopii au puteri nelimitate în instituţiile pe care le conduc, aşa încât dacă veţi citi mai jos cine sunt opt dintre „înalţii” care decid soarta vieţii bisericeşti din Arad, să aveţi în vedere că şi ÎnaltPreasfinţitul Timotei i-a dorit, susţinut, verificat, apreciat ş.a.m.d.

Şi-atunci, fără s-o mai lungim, ia priviţi (inclusiv în fotografia de la finalul acestor rânduri) cât de lungă şi de stufoasă este structura de conducere a Arhiepiscopiei Aradului. Şi chiar vă rugăm să analizaţi singuri dacă e vorba de nepotisme sau nu.

În organigrama instituţiei, chiar sub Arhiepiscop, se află următorii: vicarul, contabilul, secretarul, consilierul cultural, consilierul economic, consilierul social, consilierul bisericesc şi un inspector.

Cei opt care-l secondează pe Arhiepiscop
Vicarul este Iacob Bupte. Cum am mai scris, acesta este şi preot paroh în Micălaca veche II. Pe relaţia tată-fiică-ginere avem următoarele: fiica, Bupte Iuliana a fost angajată la un moment dat ca şi asistent proiecte (precizăm că e vorba despre proiectele europene ale instituţiei). În acelaşi timp, bucătăreasa Livia -şi nu mai ştim exact care e numele de familie- de la cantina socială (unitate condusă la un moment dat de ginerele vicarului, Mircea Bupte) este fina celor doi, Iuliana şi Mircea Bupte.

Contabilul Pr. Pavel Brânduşe. Este şi preot paroh în Arad, Faleza-Sud. Pe relaţia tată-fiică, la un moment dat, Ioana Brânduşe a fost angajată ca asistent proiecte. Da, da, tot despre proiecte europene e vorba.

Consilierul economic Pr. Teodor Faur. Este şi preot paroh în Aradul Nou I, dar mai are şi funcţia de preşedinte al CAR-ului Arhiepiscopiei. Pe relaţia soţ-soţie, acesta a reuşit (doar nu era greu, nu!?) să-şi angajeze nevasta, Catiţa Faur, în calitate de referent.

Consilierul cultural Pr. Vasile Pop. Nici nu ne-am mai chinuit să vedem dacă Pop este naşul şi consilierul bisericesc pr. Traian Micoroi este finul. Nici nu contează. Relaţia dintre ei este de naş-fin. Însă, şi mai mult, fina (sau naşa... nu contează), Antoneta Micoroi, soţia lui Traian Micoroi este angajată ca şi casieriţă la Arhiepiscopia Aradului, dar şi casieriţă la C.A.R.

Consilierul social Pr.Mircea Bupte. La câte am scris despre el, mai contează că spunem încă o dată că este şi preşedinte de proiecte europene şi preot paroh la Micălaca Veche III. Relaţia soţ-soţie, cu soţia angajată şi ea la un moment dat ca asistent proiecte europene, este evidentă.

Inspectorul Pr. Gheorghe Gogan. Este şi preot la Catedrala Nouă, iar pe relaţia socru-ginere apare şi Ştefan Capris, angajat ca şi asistent proiecte.

 ...............................................................................................................................

............................................................................................................................... am făcut intenţionat această pauză. Nu credem să fie cineva care să nu „cadă” pe gânduri la citirea rândurilor de mai sus. Şi nu ne referim neapărat la preoţii din parohiile din judeţul Arad, ale căror soţii, gineri, fiice, nepoate, fine sau fini nu au unde să se angajeze pentru a câştiga un ban.

Unii ar putea spune foarte uşor că, la modul cum este organizată şi numită conducerea Arhiepiscopiei Aradului, intrarea în şi pe uşile instituţiei este una de genul „pe aici nu se trece decât...”.

În final, având în vedere atribuţiile sale, chiar mai trebuie să ne întrebăm dacă Înalt PreaSfinţitul Arhiepiscop Timotei ştie toate aspectele dezvăluite de presa locala?

Acum am sa va dau un alt exemplu, ilustrat despre cum, dar mai ales in ce fel a ajuns BISERICA MAMA  sa fie perceputa de DREPT CREDINCIOSII ei, pe internet


Si, ca nu cumva sa nu spuneti ca, macar o "LOCUINTA" de veci nu este accesibila pentru orice mirean ei hai ca acum am sa va spun pe cea mai tare, din "OUALE" puse la pachetul CREDINTEI, de catre inaltii prelati, de cand pe JILTUL patriarhal a "aterizat", Daniel baiatul scolit prin "pensioanele" (H)elvetiene....

  Astfel, aflam ca un loc de veci este un lux pentru care un roman ar trebui sa puna in plic 15.000 de euro, bani care in alte conditii i-ar putea asigura suficienta spaga pentru o nevasta (10.000E), o diploma de licenta (aprox. 4000E) si niste secrete de stat (1000E).Mai scumpa decat locul de veci dar mai ieftina decat locul de parlamentar este libertatea, care se vinde la poarta penitenciarului cu aproximativ 25.000E, pretul unei masini nu foarte fandosite.
În cimitirele vechi din București nu se mai găsesc, oficial, locuri de veci, în timp ce cimitirele de la periferie mai au foarte puține morminte disponibile, potrivit Pro Tv. Totodată, locurile de veci sunt foarte scumpe, ajungând să coste mii de euro. De exemplu, o groapă la Bellu poate costa și peste 10.000 de euro, spun vânzătorii, cât jumătate de garsonieră confort II. Aceștia adaugă că prețul este justificat, pentru că în același cimitir se odihnesc personalități precum Eminescu sau Dolănescu, printre monumente istorice.

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/bucuresti/un-loc-veci-bellu-costa-jumatate-garsoniera-10000-euro-odihna-veci-1_50bded8a7c42d5a663d041ab/index.html
În cimitirele vechi din București nu se mai găsesc, oficial, locuri de veci, în timp ce cimitirele de la periferie mai au foarte puține morminte disponibile, potrivit Pro Tv. Totodată, locurile de veci sunt foarte scumpe, ajungând să coste mii de euro. De exemplu, o groapă la Bellu poate costa și peste 10.000 de euro, spun vânzătorii, cât jumătate de garsonieră confort II. Aceștia adaugă că prețul este justificat, pentru că în același cimitir se odihnesc personalități precum Eminescu sau Dolănescu, printre monumente istorice. Cimitirul Bellu este oficial închis, însă pe piața locurilor de veci încă se mai tranzacționează morminte cu prețuri care pornesc de la 5.000 de euro. Cele mai multe parcele sunt scoase la vânzare pe internet, iar majoritatea se epuizează foarte repede. Negustorii dau vina și pe autorități care nu au mai amenajat cimitire în ultimii 20 de ani, iar cele 15 cimitire din București sunt aproape pline.

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/bucuresti/un-loc-veci-bellu-costa-jumatate-garsoniera-10000-euro-odihna-veci-1_50bded8a7c42d5a663d041ab/index.html
În cimitirele vechi din București nu se mai găsesc, oficial, locuri de veci, în timp ce cimitirele de la periferie mai au foarte puține morminte disponibile, potrivit Pro Tv. Totodată, locurile de veci sunt foarte scumpe, ajungând să coste mii de euro. De exemplu, o groapă la Bellu poate costa și peste 10.000 de euro, spun vânzătorii, cât jumătate de garsonieră confort II. Aceștia adaugă că prețul este justificat, pentru că în același cimitir se odihnesc personalități precum Eminescu sau Dolănescu, printre monumente istorice. Cimitirul Bellu este oficial închis, însă pe piața locurilor de veci încă se mai tranzacționează morminte cu prețuri care pornesc de la 5.000 de euro. Cele mai multe parcele sunt scoase la vânzare pe internet, iar majoritatea se epuizează foarte repede. Negustorii dau vina și pe autorități care nu au mai amenajat cimitire în ultimii 20 de ani, iar cele 15 cimitire din București sunt aproape pline.

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/bucuresti/un-loc-veci-bellu-costa-jumatate-garsoniera-10000-euro-odihna-veci-1_50bded8a7c42d5a663d041ab/index.html
Atat ma mai intreb si eu, ca tot crestinul... deci nu dau cu bota:
De ce oare, in mod ciudat, nicaieri in Romania, nu exista inca... spaga pentru eutanasiere controlata?

În cimitirele vechi din București nu se mai găsesc, oficial, locuri de veci, în timp ce cimitirele de la periferie mai au foarte puține morminte disponibile, potrivit Pro Tv. Totodată, locurile de veci sunt foarte scumpe, ajungând să coste mii de euro. De exemplu, o groapă la Bellu poate costa și peste 10.000 de euro, spun vânzătorii, cât jumătate de garsonieră confort II. Aceștia adaugă că prețul este justificat, pentru că în același cimitir se odihnesc personalități precum Eminescu sau Dolănescu, printre monumente istorice. Cimitirul Bellu este oficial închis, însă pe piața locurilor de veci încă se mai tranzacționează morminte cu prețuri care pornesc de la 5.000 de euro. Cele mai multe parcele sunt scoase la vânzare pe internet, iar majoritatea se epuizează foarte repede. Negustorii dau vina și pe autorități care nu au mai amenajat cimitire în ultimii 20 de ani, iar cele 15 cimitire din București sunt aproape pline.

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/bucuresti/un-loc-veci-bellu-costa-jumatate-garsoniera-10000-euro-odihna-veci-1_50bded8a7c42d5a663d041ab/index.html

3 comentarii:

  1. Interesant... oricum Luca nu uita ca: "INCURCATE SUNT CAILE DOMNULUI...".Ce sa mai spun de acelea care duc spre Domnul?

    RăspundețiȘtergere
  2. Saptamana patimilor este acum.Insa PATIMILE NOASTRE pana cand vor mai continua?

    RăspundețiȘtergere
  3. Interesant.... continua.Eu cred ca merita...

    RăspundețiȘtergere