• Epoca modernă: Primul război mondial (1914-1918)
- 22 aprilie 1915, în apropiere de localitatea Ypres, 6000 de cilindrii conţinând 180 tone de clor au fost răspândiţi pe o lungime de 6 km, iar norul de clor, purtat de vânt a cauzat moartea a 5000 de soldaţi şi scoaterea din luptă a altor 1500, provocând o imensă panică.
- 31 mai 1915, pe frontul rus, la 12 km de Bsura Rumka, s-a folosit un amestec de clor şi fosgen care a provocat moartea a 6000 de combatanţi şi 3000 de răniţi;
- iulie 1915, în Franţa, Argonne, s-au folosit 100.000 obuze „T” (bromură de benzil);
- martie 1916, la Verdun, s-au folosit obuze cu fosgen, cu efect mortal;
- iulie 1916, în timpul ofensivei de pe Somme, s-au folosit obuze cu acid cianhidric; 4
- martie 1917, răspândirea fosgenului din avion;
- iulie 1917, în regiunea Ypres, a fost folosit “gazul muştar” (sulfură dietil diclorică) sau iperita (numită după Ypres), gaz vezicant, persistent care atacă căile respiratorii şi provoacă arsuri puternice, iar efectul psihologic a fost devastator;
- septembrie 1917, prima utilizare a gazului “Clark” pe bază de arsenuri, care a provocat vomă şi greaţă, făcând soldaţii incapabili de luptă;
- 1918, utilizarea masivă a obuzelor cu încărcătură chimică (25% dintre proiectilele utilizate, fie de o parte, fie de cealaltă).- iulie 1917, în regiunea Ypres, a fost folosit “gazul muştar” (sulfură dietil diclorică) sau iperita (numită după Ypres), gaz vezicant, persistent care atacă căile respiratorii şi provoacă arsuri puternice, iar efectul psihologic a fost devastator;
- septembrie 1917, prima utilizare a gazului “Clark” pe bază de arsenuri, care a provocat vomă şi greaţă, făcând soldaţii incapabili de luptă;
Bilanţul folosirii substanţelor toxice în primul război mondial a fost tragic: 1.300.000 victime (100.000 combatanţi morţi pe câmpul de luptă, şi sute de mii de oameni rămaşi pentru totdeauna cu afecţiuni respiratorii sau urme de arsuri).
Între cele două războaie (1919-1939)
- 1925, în luptele din Rif s-a folosit iperita;
- 1935-1936, în Etiopia, s-a folosit iperita împotriva luptătorilor abisinieni;
- 1937-1941, armata japoneză a folosit în războiul contra Chinei iperita şi lewisita
• Cel de al doilea război mondial
Cu excepţia unor situaţii izolate în Extremul Orient, nu s-au folosit arme chimice din cauza temerii reciproce a beligeranţilor, deoarece fiecare parte angajată în conflict, deşi avea stocuri de agenţi chimici (ex:tabun, sarin), a evitat să folosescă acest tip de arme, neavând informaţii certe asupra stocurilor aflate în posesia inamicului...- Dupa cel de al doilea razboi mondial - În anii ‘ 50, în perioada “războiului rece ambele tabere - SUA şi statele NATO pe de o parte şi URSS cu statele satellite din Pactul de la Varşovia, de cealaltă parte - au depus mari eforturi pentru dezvoltarea cercetării şi producţiei de arme chimice, din ce în ce mai sofisticate şi eficace.
- - Între 1963 - 1968, Egiptul a utilizat iperita in Yemen iar SUA a utilizat iar dioxina in Vietnam
- - În 1973,în timpul războiului de Kippur, israelienii au interceptat diverse materiale sovietice relevante pentru capacitatea URSS de a folosi arme chimice.
- Această capacitate a fost confirmată în timpul războiului din Afganistan
1979-1983), care le-a oferit ruşilor posibilitatea experimentării unor noi produse chimice dificil de decelat; - Între 1975 - 1983, Vietnamul a utilizat o mare cantitate de substanţe toxice impotriva rebelilor laoţieni şi mai ales împotriva Cambogiei (raportul Haig); - Între 1982 - 1988, Irakul a folosit arme chimice în diverse ocazii:
- Războiul Iran-Irak: irakienii au utilizat iperită, cianură şi tabun contra trupelor iraniene care au suferit grele pierderi (10.000 răniţi grav, numărul morţilor necunoscut). Atacul de la Hallabjia (1988), simplă „operaţiune de menţinere a ordinii”, a condus la moartea a 5000 de manifestanţi civili.b) Războiul din Golf (1990), „eveniment major din istoria războiului chimic”, a constituit punctul culminant al ameninţării comunităţii internaţionale cu arme chimice, estimându-se că arsenalul de arme chimice de care dispunea Saddam Hussein (50.000 obuze şi bombe cu iperită, sarin şi sarin ciclohexil) situa Irakul pe locul trei în lume;
c) De asemenea, irakienii au utilizat iperita şi tabunul contra kurzilor şi şiiţilor din sud, provocând moartea a mii de persoane;
- Între 1987-1990, SUA , după 19 ani de întrerupere, au reluat producţia de arme chimice binare, dorind să recupereze întârzierea în faţa ruşilor.
• Alte accidente şi incidente în secolul XX
- 1968, în SUA, un avion Fantom a pulverizat din greşeală agentul toxic VX, provocând moartea a 6000 de oi (Utah);
- 1969, în Belgia, s-au deversat, accidental, în largul coastelor, 1-2 barili de iperită, care au provocat moartea focilor şi peştilor, precum şi rănirea unor pescari;
- 1972, în Alaska, la Fort Greely, au murit 50 de reni din cauza sarinului ( 200 cartuşe cu sarin fuseseră depozitate în 1966 în apele îngheţate ale lacului);
- 1979, în Germania, în apropiere de Hamburg, un copil a murit din cauza sarinului (stoc de cartuşe);
- 1990, în Libia, în deşertul Tarkunah, la uzina din Rabta- considerată unul din marii producători de arme chimice din lume, a izbucnit un incendiu misterios;1995, în Japonia, în metroul din Tokio, în atacul terorist al sectei Aum a fost utilizat gazul toxic sarin , provocând moartea a 8 persoane şi intoxicarea altor zeci de persoane.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu