CRUCEA SUFLETELOR NOASTRE...

"Crucea (pe care s-a jertfit Iisus Hristos) este simbolul mântuirii creştinilor... "

Această simţire a avut-o şi Regina Maria care a influenţat destinul poporului nostru pe plan material şi spiritual, mult mai mult decât se admite în mod curent. Cerul ei de naştere astrologic consona cu cel al României. Sensibilitatea trăirilor ei îi oferea percepţii extrasenzoriale din care una şi cea mai importantă, avută în vis, a fost ideea de a ridica o cruce semnificativă pentru poporul pe care-l conducea.

În privinţa locului de amplasare, acesta era evident şi predestinat. Ce munte din ţara noastră oferă perspectiva Caraimanului (căci oricum crucea trebuia să se afle la înălţime) în condiţia existenţei celui ma traficat tronson de legătură între două capitale: a românismului (Transilvania) şi a ţării (Bucureşti). În plus Bucegii reprezentaţi de grandiosul Caraiman au fost stropiţi de sânge românesc în Primul Război Mondial. De fapt acesta a şi fost motivaţia întemeiată a acestei măreţe realizări, care s-a şi numit de altfel “Monumentul Eroilor”. Regina Maria nu a avut numai ideea, dar a şi urmărit îndeaproape execuţia până la finele ei.

• CRUCE ASEMANATOARE

Monumentele de acest gen mai există în lume. În Spania, între San Lorenzo de El Escorial şi Guadarrama, la numai puţin de de 60 de Km. de Madrid se află Valle de los Caidos (Valea celor căzuţi), unde în anul 1940, din iniţiativa altui conducător de ţară, generalul Franco, s-a ridicat un mausoleu-biserică, un complex format dintr-o cruce metalică, o criptă-osuar şi o biserică grandioasă săpată în stâncă, totul lângă o mare mănăstire benedictină. Crucea de 150 de metri înălţime încastrată într-un postament ornamentat cu sculpturi, având şi el încă 25 de metri înălţime se află la cota 1750 pe vârful muntelui Risco de la Nova şi comemorează tot eroi, de data aceasta fratricizi, dar care odihnesc împreună deşi s-au omorât între ei având convingeri politice opuse.

Vom observa că deşi mai înaltă, crucea de lângă Madrid a fost realizată după 11 ani faţă de cea de pe Caraiman, care se află în plus şi la o cotă mai înaltă, cu încă circa 540 de metri.

Mai există în lume câteva cruci metalice de dimensiuni mari, dar nu o mai menţionăm decât pe cea de pe Mont Royal de la Montreal pentru că a fost realizată cu patru ani înainte de Crucea noastră.

• CAND A INCEPUT CONSTRUCTIA

 Amplasamentul exact al Crucii s-a ales pe vârful secundar al Caraimanului de 2291 m. faţă de cel principal de 2325m., din motive de vizibilitate. Monumentul format dintr-un soclu de 7,5m înălţime şi crucea propriuzisă care are circa 30 de m. înălţime (bara orizontală de 14 m. lungime) se află chiar pe margine abruptului către Valea Seacă.

Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii Georges Cristinel şi Constantin Procopiu. Construcţia a început în anul 1926 şi s-a sfiinţit în anul 1928 la 14 Septembrie de Înălţarea Sfintei Cruci.

În legătură cu sfiinţirea şi inaugurarea monumetului de pe Caraiman într-o zi de 14 septembrie: “Înălţarea Sfintei Cruci” trebuie arătat că această zi este legată de viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

La lucrările de construcţie a monumentului a participat benevol un număr mare de elevi şi studenţi mobilizaţi de Societatea Cultul Eroilor, care au contribuit la cărarea materialelor de construcţie, ridicarea acestora pe platoul Bucegi făcându-se cu funicularul Schiel al fabricii de hârtie, şi cu ajutorul carelor trase de boi pe traseul Sinaia, Vf. Păduchiosu, Vf. Dichiu până pe platou. La construirea lui în anul 1909 lungimea funicularului Schiel era de 15 Km. În continuare piesele metalice au fost transportate pe amplasament cu ajutorul cailor.

Lucrările au fost executate de către Direcţia de Poduri din cadrul C.F.R. prin secţiile L1 şi L 5 din Sinaia. Proiectul de rezistenţă a fost întocmit de către ing. Alfred Pilder şi Teofil Revici. În teren şeful de şantier a fost maestrul V. Bumbulescu şi diriginte de şantier Nicu Stănescu. Un rol important în organizarea complexă a lucrării l-a avut ing. Victor Emil Bruckner (1879- 1946) care era directorul Direcţiei de Poduri C.F.R..

Fondurile necesare construcţiei s-au obţinut din diferite surse şi prin donaţii de la firme particulare şi instituţii de stat.Monumentul este în prezent în administrarea Consiliului Local al oraşului Buşteni care cel puţin în privinţa soclului n-a avut nici o problemă în exploatarea de-a lungul anilor. Instalaţia electrică a fost însă vandalizată repetat, beneficiarul neacordând respectul cuvenit acestui unicat inegalabil al ţării noastre.

Cu vremea s-a renunţat la generator ca sursă de iluminare şi s-a apelat la sursa cu care era dotată staţia complexă de la Coştila (2487m.). Legătura s-a făcut printr-un cablu subteran. Până la instalarea regimului comunist Crucea era aprinsă în noaptea de Sfântă Marie Mare (15 august) dar şi de înălţarea Domnului, când este şi Ziua Eroilor ( 5 iunie).

Din cauză că la terminarea lucrării nu s-a făcut o măsurătoare de mare precizie a dimensiunilor efective ale Crucii diverşi autori prezintă valori diferite. Pentru înălţimea (deasupra postamentului) s-a dat 28 de m., dar şi de 30 de m.. După proiect înălţimea ar fi trebuit să fie de 28,50 de m. înalţime, lăţimea stâlpului vertical de 2,00 m., lungimea braţelor până în axul stâlpului 7,0 m. şi latura unui ochi pătrat de zăbrea, 2,0 m.. Valorile numerice precise au importanţa lor după cum se va vedea mai jos (la crucile Jubileu). Plecând de la această importanţă voi căuta o posibilă explicaţie a alegerii de către proiectant a acestei înălţimi a Crucii Caraiman. Făcând o medie a valorilor vehiculate: 28,00-28,50-30, 00 (neavând o altă posibilitate până la o măsurare efectivă de mare precizie în teren) rezultă o valoare medie de 29,50m. valoare care poate avea o anumită semnificaţie nebănuită de proiectanţi. Astfel:

- diametrul exterior al primului cerc de la Grădiştea Muncelului este de 29, 48 m.

- înălţimea coloanei lui Brâncuşi de la Târgu Jiu este de 29, 35 m.

- greutatea totală teoretică a aceleiaşi coloane este de 29,25 tone.

- Înălţimea totală a Coloanei lui Traian de la Roma este de 29,78 m.

- Templul lui Achille (de fapt a lui Apollo) din Insula Şerpilor avea latura pătratului de 29, 76 m.

- Ţinta de fier care avea un rol deosebit în colierul găsit la Grădiştea Muncelului are 29, 70 cm.

- Paralela pe care este piramida lui Keops este 29o 58’ 51’’ latitudine nordică aşa cum se vede de la sol datorită refracţiei (reflecţiei) lumii cauzată de densitatea atmosferei. În realitate valoarea teoretică ar fi 29o 58’ 59’’.

- În cartea “Oamenii din Valea Morţii” de Bourke Lee apărută în anul 1932 în capitolul “Aur vechi” se spune că doi cercetători Thomason şi White în Valea Morţii din munţii Panamint din California au dat peste nişte încăperi subterane în care era o statue din aur masiv reprezentând un om, statue având 29,5 m înălţime, măsurată cu sextantul.

Şi exemple de obiective şi de obiecte capitale mai pot fi găsite. Domeniul strâns în care variază aceste valori sugerează că poate fi o legătură cu o constantă universală. România ca stat este născută în semnul Vărsătorului al cărui patron a fost Saturn până la descoperirea planetei Uranus dar şi de atunci ca patron secund. Pe de altă parte populaţia autohtonă se poate demonstra că are caracteristicile Capricornului, semn stăpânit din plin de către Saturn, care devine deci factor comun în ceea ce ne priveşte şi ca ţară şi ca popor.

Dar ciclul acestei planete în ani iulieni, adică revoluţia ei siderală, este de 29,46 de ani.

Deci asta ar putea fi o explicaţie căci în simbolistica numerelor contează numai cifrele propriuzise nu şi unitatea de măsură la care se aplică.

• Crucea de pe Caraiman, în administrarea MApN

 Monumentul Eroilor–Cruce" de pe Masivul Caraiman a trecut în administrarea Ministerului Apărării Naționale.Protocolul prin care imobilul a trecut din domeniul public al Orasului Busteni, in administrarea M.Ap.N au fost semnate inca din luna martie. Predarea s-a realizat în scopul reabilitării de către M.Ap.N. a monumentului reper al unității naționale, construit în memoria militarilor români căzuți în luptele primei conflagrații modiale. Jertfa poporului român în această primă mare conflagraţie a secolului XX se ridică la aproximativ 985.000 de oameni, răpuși pe câmpul de luptă, în spatele frontului, în spitale, din rândul răniţilor sau bolnavilor şi în teritoriile ocupate de armatele Puterilor Centrale. Se adaugă cei 75.491 de invalizi de război, ca urmare a rănilor din cursul luptelor, potrivit MApN. 

În semn de omagiu adus sacrificiului suprem al celor căzuți în războiul de reîntregire a neamului, M.Ap.N. își propune finalizarea lucrărilor în anul celebrării centenarului Marii Uniri.