SANATATEA ROMANEASCA INCOTRO? ... CE STIM, DAR MAI ALES CE NU STIM DESPRE COPLATA?!

CE STITI DESPRE COPLATA? DAR MAI ALES CUI FOLOSESTE COPLATA? IATA DOAR CATEVA INTREBARI LA CARE AM INCERCAT SA AFLAM RASPUNSUL; NU DE ALTA, DAR VAD CA NU TRECE SAPTAMANA FARA SA NU AVEM SI UN EVENIMENT MEDICAL NEGATIV! ASTA, CA SA VA PUTETI FACE SI SINGURI O IMAGINE DESPRE CE INSEAMNA AZI MEDICINA ROMANEASCA SI UNDE S-A AJUNS CU ... CEEA CE SE MAI NUMESTE, INCA... "ACT MEDICAL".
  VA MULTUMESC... SI VA ASTEPT OPINIILE DUPA CE VETI CITI CU RABDARE SI ATENTIE TOATE RANDURILE DE MAI JOS....

• "Coplata… cui foloseste? - Daca in episodul trecut am vazut cum s-a ajuns  la “momentul co-platii” si in care am vazut  rolul statului in strategia de sanatate a Romaniei, incepand cu anul 1990, azi vom vedea ce inseamna in teorie “CO-PLATA”, dar si cat de mult poate fi nuantat acest termen. In functie de doleantele politice ale unora, sau altora…

Deci, ajunsesem la urmatorul moment al “strategiei sanitare”; in care prin 2001 se ajunsese la cifra de 6 milioane de internari. Si, guvernantii de atunci au dat vina pe medicii de familie.

In 2002 s-au facut cateva sedinte pe aceasta teme. Tot in acea perioada apare si OG, prin care se specifica ca: “Casele de asigurari nu sunt in stare sa sa tranga banii”. Iar din acel moment statul parea sa preia din nou fraiele sistemului, riscand sa devina unul… (din nou) centralizat…  Dar, de aici intervine din nou … “insider”-ul nostru:

“Prin 2007, sau 2009, exact nu mai stiu, am avut norocul sa elucidez dilemma “CO-PLATII”. Am pornit de la un exemplu, al lui Mason Durie, care a fost ministru adjunct al sanatatii, din Noua Zeelanda si care a pus in practica o politica liberala, pe care a trebuit sa o retraga, un an mai tarziu.

In fapt, ce s-a constatat: ca, exista anumite spitale care nu sunt eficiente; astfel incat valoarea punctului de plata nu era prea buna. Mai tarziu laburistii au retras acea lege, iar asta pentru ca, dupa un an de zile starea de sanatate era mai proasta. ”Ceea ce a urmat este o continuare logica si fireasca: guvernantii au decis o ancheta  si s-a ajuns la concluzia ca: “acele spitale desfiintate trebuiau reiinfiintate”

“Iar asta, continua sursa noastra, din cauza ca in acele localitati existau biserica si scoala, dar mai lipsea existenta  spitalului”. La noi, in Romania, adevarata buba nu sunt aceste spitale; ci, mai curand marile spitale.

Concluzia ar fi ca numarul de internari nu depinde de patologia din zona. Si, iata cum, in 2009 este discutată prima data "coplata"

• “CO-PLATA” un prim experiment esuat…

Dar, inainte de a vedea cum s-a desfasurat experimentul din 2009, din perioada primei guvernari Boc sa intelegem care ar fi ideea!

Co-plata inseamna in limbaj comun retinerea de la 1%, pana la 10% din plata consultatiei; plata este realizată de casele de asigurări, iar coplata este suma de bani dată direct furnizorului de servicii medicale de pacient. Dar trebuie sa se tina cont de nivelul economic.

Spre exemplu, in Germania, coplata este de 10 euro, dar se poate primi de la casele de asigurări si 100 de euro pentru o consultatie, dar acolo este un numar limitat de internari si un alt nivel economic. De-a lungul timpului Rapoartele Băncii Mondiale au arătat că în Romania sînt prea multe internări. Raportorii BM au sugerat mai multe mecanisme pentru a reduce numărul mare de internări. În acest sens, Banca Mondiala a cerut, încă înainte de 2009 dar şi după, aplicarea a două măsuri pentru atingerea scopului: reducerea numarului de paturi, cat si introducerea “co-platii’. 

 Aceste doua elemente se gasesc si in raportul Fondului Monetar, care pe la punctul 17 specifica ca: “se va reduce cu 10%, numarul de internari şi se va introduce coplata”.  Cu toate astea, Executivul de atunci nu va pregeta si va apela la “smecherii dambovitene”.

Astfel se initiaza un ordin de ministru, prin care coplata este fixata la 10% pentru spitale, dar 100% pentru ambulatorii si medicii de familie. Atenţie, 10-1000% din plată, adică din ce plăteşte casa de asigurări. Si, uite cum,  guvernul reuseste sa eludeze principiul "co-platii."

•  Continuarea jafului

Cu toate acestea se mentine propunerea de co-plata de 50 de lei pentru spitale, dar continua jaful in ambulatoriu. Asa se face ca au loc o multime de dispute, si co-plata cade. Cu toate astea, Boc nu se lasa, vrand sa introducă coplata si astfel initiaza o lege de modificare a legii 95 (legea sănătăţii). 
    Printre articolele modificate sunt si cateva articole privitoare la “co-plata”. Si, pe 30 noiembrie 2011 apare legea 220 unde sunt acceptate însă unele amendamente care definesc coplata precum în Europa: un x% din plată şi un x% din puterea de cumpărare din ţară.

    La măsura a doua, cu reducerea patulurilor din spitale, Guvernul  iniţiază o altă şmecherie. În 2010, pentru a scădea cu 10% paturile de spitale, se decide ca: ”10% din spitalele tarii sa fie desfiintate”.  

 Ca urmare, dispar spitale ca cele din: Sulina, Codlea, Buftea, Budesti, Peris. Unele erau trecute si “Strategia nationala pentru cutremure” (cele din apropierea Bucureştiului şi marilor oraşe, exemplu Braşov-Codlea). Altele, precum Sulina, erau trecute în Tratate Intenaţionale, precum Convenţia Dunării. Altele, precum Petrila, erau în finanţare cu fonduri europene, iar prin desfiintare se pierdeau fondurile.

  Aici, autorul anchetei isi mai aminteste si de spitalul “Bozovici” (judeţul Caraş), spital special gandit, încă de pe vremea Mariei Tereza, pentru cei muscati de vipere si care a cazut "secerat" de acest ordin guvernamental.

•   Lantul slabiciunilor

Se prea poate ca, doar in Romania, cand este vorba de sistemul de sanatate sa functioneze din plin sintagma “lantul slabiciunilor”.

 Asa se face ca, prin acea ordonanta sa se prefere desfiintarea de 

 spitale, in loc sa desfiinteze paturile!
   Si uite cum, in loc sa adoptam pozitia Bancii Mondiale, s-a dorit mai degraba desfiintarea spitalelor. Pe de alta parte insa, sunt incurajate internarile pentru ca spitalele sa aibe bani. 

• Despre “fragmentarea” sistemului

Faptul că sînt multe internări se pare că se datorează şi fenomenului de “fragmentare” a sistemului de sănătate.

Si, uite cum problema pare sa se duca spre “medicul de familie”. Pe vremuri, medicul de circă avea obligativitatea sa trimita pacientul mai intai la policlinica si apoi medicul din policlinică trimitea pacientul la spital.  
  Acum, însa, medicul de familie este cel care trimite pacientii, direct pentru internare, la spital. Astfel s-a ajuns ca un spital tertiar, care este de presupus că trebuie să rezolve cazuri grave, pe care alţi specialişti de acel fel nu pot să le rezolve, sa interneze preferential pacienţii prin bilet de la medicul de familie; iar acest lucru se oglindeste direct pe structura internarilor marilor institute medicale!

 Zau asa, nu stiu de ce imi vine sa afirm, dupa ce am scris acest ciudat ADEVAR ca: “va mai curge multa apa pe Dunare”; pana cand o sa se dezinfecteze toate bubele sistemului sanitar romanesc! 
  Voi, iubitii mei cititori… ce parere aveti?